Istoria evreilor și a Holocaustului va fi predată ca disciplină separată și obligatorie în licee din 2023, după adoptarea definitivă a legii de către Senat, care merge acum la promulgare

Propunerea legislativă, inițiată de șapte deputați și senatori aparținând tuturor grupurilor parlamentare cu excepția AUR, a fost introdusă în Camera Deputaților pe 18 octombrie și adoptată definitiv în mai puțin de o lună.

Reprezentantul special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul PNL Alexandru Muraru, a salutat adoptarea legii de către parlament și a explicat importanța ei, într-o declarație remisă G4Media.

“România face un pas extrem de important în această direcție, a asumării responsabilității propriului trecut și a educației civice cu privire la Holocaust și la promovarea memoriei. Instituțiile continuă să facă progrese.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Disciplina obligatorie implementată în sistemul educațional românesc are toate șansele să creeze o conștiință civică cu generații tineri care asumă propriul trecut, propria istorie, responsabilitatea statului român prin dezvoltarea și implicarea instituțională în proiectul genocidal al Holocaustului, drama comunității evreiești, aportul acestei minorități la dezvoltarea României.

Este o inițiativă pe care am susținut-o atât în Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, unde am prevăzut demersuri în sensul intensificării educației elevilor pentru ca aceștia să afle despre cauzele și consecințele dramatice ale urii sociale transformate în politică de stat, cât și în Parlament.

România are nevoie de acțiuni concrete pentru ca elevii de liceu, viitorii cetățeni cu drept de vot, să cunoască adevărul factual în privința suportului sau a crimelor comise de instituțiile militare, guvernamentale și administrative din anii 40 și de regimul antonescian împotriva populației evreiești și rome.

Tendințele extremiste din societate pot fi estompate printr-un sistem de învățământ care produce absolvenți ce cunosc la nivel informațional și au interiorizat la nivel moral și etic deciziile criminale luate de administrațiile românești în perioada 1937-1944 împotriva cetățenilor de etnie evreiască și romă.

Programa de Istorie pentru liceu nu a mai fost modificată de mai bine de un deceniu.

În actualele manuale de clasa a XII-a, cu câteva excepții, robia romilor și Holocaustul sunt, cel mai des, menționate superficial, fără a se insista asupra contextului sau fără a puncta date esențiale în privința politicilor statale întreprinse pentru discriminarea și exterminarea propriilor cetățeni de etnie evreiască sau romă.

Totodată, susținerea proiectului de lege de către Executiv este în concordanță cu angajamentele pe care România le-a luat în ultimii ani, reiterate și consolidate la forumul Internațional de la Malmo din acest an, prin participarea președintelui Klaus Iohannis. Astfel, România s-a angajat, în continuare, să promoveze educația, cercetarea și amintirea Holocaustului la nivel internațional și pentru a dezvolta instrumente internaționale pentru lupta împotriva antisemitismului. În mod specific, România a subliniat la Malmo că va revizui, actualiza și consolida educația asupra Holocaustului a elevilor români, dar și a programelor de formare pentru profesorii, profesorii și instructorii care predau discipline legate de Holocaust.

Autoritățile statului român au luat deja până acum, în ultimii ani, o serie de măsuri importante menită să contribuie la promovarea memoriei Holocaustului și la prevenirea și combaterea antisemitismului. Aceste măsuri se referă la adoptarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului, utilizarea memorializării pentru predarea istoriei Holocaustului în România, introducerea unor programe școlare menite să stimuleze toleranța și să prezinte elevilor români istoria Holocaustului, dezvoltarea unei rețele naționale pentru prevenirea atrocităților, adoptarea unor strategii naționale pentru comunitatea romă, utilizarea unor mecanisme administrative și juridice pentru combaterea discriminării în România, precum și prin implicarea în inițiativele internaționale menite să combată antisemitismul, negarea și distorsionarea Holocaustului, prevenirea și combaterea terorismului.” a spus Alexandru Muraru.

La rândul său, ambasadorul Statului Israel la București, David Șaranga, a avut cuvinte de apreciere, după votul din Senat, postate pa pagina de Facebook a ambasadei.

„Este o zi istorică. O zi care încununează eforturile României de a-și confrunta trecutul cu onestitate, dar mai ales de a promova educația despre Holocaust. Fără a învăța din tragediile istoriei nu putem spera la un viitor mai bun.

În numele poporului israelian și al Statului Israel unde supraviețuitori ai acestor orori și-au găsit liniștea, doresc să mulțumesc inițiatorilor acestei propuneri legislative: Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor, Ovidiu Ganț, Varujan Pambuccian, Silviu Vexler, Sorin Cîmpeanu și Anca Dragu.

Mulțumiri domnului Alexandru Muraru și Guvernului României pentru eforturile de a promova acestă propunere și tuturor Membrilor Parlamentului care au votat pentru adoptarea sa. Împreună, s-a scris o nouă pagină de istorie.” a declarat ambasadorul Șaranga.

Un profesor de istorie de liceu, Marcel Bartic, care predă la Complexul Educațional Laude-Reut – Instituție privată de învățământ din București, s-a declarat încântat de noua lege, într-un interviu la G4Media. El a transmis un mesaj către criticii acestei legi.

“Este important să se înțeleagă că programa școlară privind istoria evreilor și Holocaustului nu se referă, așa cum am citit eu unele comentarii, la un alt popor, nu, vorbim despre cetățeni români care au locuit lângă noi, au fost vecini cu noi, au fost colegi.

Sunt oameni care în ultimele sute de ani și-au adus un aport substanțial la dezvoltarea pe toate planurile a societății românești. Vorbim de oameni care au luptat în războiul de independență, în primul război mondial, care au contribuit la înfăptuirea Unirii din 1918. Vorbim despre oameni care și-au adus o contribuție substanțială în domeniul culturii, al științei, în tot ceea ce înseamnă societatea românească, iar noi îi tratăm acum ca pe un alt popor? Nu, nu, nu, asta este istoria noastră și de aceea este important.” a spus profesorul de istorie Marcel Bartic.