Îşi zdrobeşte Viktor Orban competitorii sau obţine doar o victorie confortabilă? Ghidul complet al alegerilor de duminică din Ungaria

Marea întrebare a alegerilor parlamentare de duminică din Ungaria e legată de magnitudinea probabilei victorii a premierului Orban: îşi va asigura din nou o majoritate constituţională de două treimi în Parlament sau nu? Sondajele indică o victorie clară pentru promotorul iliberalismului în inima UE, considerat un adevărat cal troian al intereselor ruseşti. Singurele speranţe ale adversarilor săi se bazează pe o posibilă spirală a tăcerii cetăţenilor nemulţumiţi de corupţia care a cuprins cercurile puterii de la Budapesta.

Principalii actori în alegerile parlamentare de duminică sunt:
Coaliţia actuală de guvernare Fidesz (conservator) – KDNP (creştin-democrat)

Jobbik (partid radical naţionalist)

Alianţa MSZP (socialist) – Parbeszed

Coaliţia Democratică (DK)

LMP

Alte partide de opoziţie (Momentum şi Partidul „Câinele cu două cozi”) sunt cotate sub pragul de 5%.
Ultimul sondaj realizat de Institutul Nezopont şi citat de Agerpres arată că alianţa Fidesz- KDNP este creditată cu un scor de 43%, care i-ar aduce între 112 şi 123 de mandate din cele 199 ale viitorului parlament de la Budapesta. Jobbik este plasat pe locul al doilea, cu 22% din voturi, urmat de alianţa MSZP (socialist) – Parbeszed, cu 11%. Ultimele două formaţiuni care ar intra în Parlament ar fi Coaliţia Democratică (DK) şi LMP, fiecare cu câte 8%. Rezultatele ar fi obţinute la o rată de participare de 65% din numărul alegătorilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Principalele teme de dezbatere în campania electorală

Orban, Fidesz şi apropiaţii săi controlează cu mână forte cea mai mare parte a presei centrale, locale şi din diaspora. Ca atare, principalele teme de discuţie sunt cele de pe agenda lui Orban, care vrea să se poziţioneze drept apărător al creştinismului în faţa invaziei migranţilor musulmani şi campion al ideii de naţiune într-o Uniune Europeană tot mai globalizată.

Aşadar, principalele teme de dezbatere au fost:

– imigraţia
– George Soros
– demonizarea UE
– naţiunea maghiară din Bazinul Carpatic
– economia

Viktor Orban s-a poziţionat radical pe primele patru teme, dând tonul unei dezbateri care a transformat Ungaria în oaia neagră a Europei. Astfel, liderul Fidesz a dus în ultimii trei ani o campanie neobosită împotriva migranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, caracterizând migraţia drept un pericol existenţial la adresa Ungariei creştine.
George Soros, care, paradoxal, a finanţat o bursă a tânărului Orban în Occident, a fost al doilea mare inamic al lui Orban/Fidesz în această campanie. Televiziunile, publicaţiile şi radiourile controlate de Orban l-au descris pe Soros drept finanţatorul şi executantul unui plan conspiraţionist de transformare a Ungariei într-o colonie a Occidentului. Campania de demonizare a lui Soros a implicat şi operaţiuni în care ONG-uri apropiate de acesta au fost penetrate informativ cu ajutorul unor companii israeliene de spionaj.

Uniunea Europeană a fost şi ea ţinta campaniei Fidesz. Bruxelles-ul a fost acuzat de îndepărtare de la moştenirea creştină a Europei şi de comportament colonial. Şarjele lui Orban şi ale oamenilor săi la adresa UE s-au intensificat în momentul în care OLAF, organismul anti-fraudă al Comisiei Europene, a început să publice rapoarte despre furtul fondurilor europene de către apropiaţi ai premierului Viktor Orban.

Acelaşi Orban a pus un accent suplimentar în campania electorală pe apropierea de ungurii din întregul Bazin Carpatic. Oficialii Fidesz au făcut o campanie electorală susţinută în străinătate, unde Budapesta a acordat cetățenia maghiară câtorva sute de mii de persoane. În România, Fidesz a avut sprijinul total al UDMR, care a jucat făţiş de partea coaliţiei guvernamentale.
Economia a fost unul dintre subiectele principale în campanie, dată fiind performanţa foarte bună a mediului economic în mandatele lui Viktor Orban. Premierul în funcţie a mizat pe continuitate, atragerea de investiţii străine şi scăderea poverii fiscale pentru companii. O problemă mare pentru mediul privat e însă forţa de muncă insuficientă.

Contextul mai larg al alegerilor

Dacă Fidesz va câştiga alegerile, pentru Orban ar fi al treilea mandat consecutiv, al patrulea în general, ceea ce l-ar face premierul cu cel mai lung mandat din istoria post-comunistă.

Opoziţia este considerată slabă de toţi analiştii politici, iar sistemul electoral, gândit de Fidesz, favorizează partidul aflat pe primul loc. O problemă a Opoziţiei este lipsa unor figuri credibile. De pildă, Coaliţia Democratică (DK) este condusă de fostul premier socialist Ferenc Gyurcsány, el însuşi acuzat de corupţie.

Cu toate acestea, unele partide din Opoziţie au început să joace în echipă. Au făcut înţelegeri în anumite circumscripţii, retrăgând candidaţii cu şanse slabe şi susţinând împreună un candidat unic. Cel mai bine s-a văzut la alegerile anticipate din oraşul Hódmezővásárhely, unde candidatul unic susţinut de toate partidele de opoziţie a reuşit o surpriză majoră, învingându-l pe candidatul Fidesz.

O temă pe care Fidesz încearcă s-o ignore cât mai mult posibil este corupţia lui Orban şi a oamenilor din anturajul său. Publicaţiile independente au scris zeci de anchete jurnalistice despre contractele oneroase atribuite de stat familiei şi prietenilor lui Viktor Orban din fonduri europene. Comisia Europeană a cerut în repetate rânduri deschiderea unor investigaţii pe aceste cazuri, dar procuratura, controlată total de Fidesz, a ignorat cererile.

Sursa foto: Pagina de Facebook Viktor Orban