G4Media.ro

Iohannis, o nouă ședință de lucru cu premierul și ministrul Finanțelor

Premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis la depunerea jurământului

Iohannis, o nouă ședință de lucru cu premierul și ministrul Finanțelor

Președintele Klaus Iohannis a convocat, vineri, o nouă ședință de lucru cu premierul Florin Cîțu și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va avea vineri, 22 ianuarie a.c., ora 13:00, la Palatul Cotroceni, o ședință de lucru cu Prim-ministrul României, Florin Cîțu, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare”, anunță Administrația prezidențială.

Președintele a avut și joi o ședință cu premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și miniștrii Alexandru Nazare și Cristian Ghinea.

Guvernul discută în această perioadă proiectul bugetului pe anul 2021.

Sursa foto: Facebook/Partidul Național Liberal

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii

  1. SLUGOI au fost chemați la ordin de către klauSS, pentru a stabili detaliile în ceea ce privește DECIMAREA majorității pensionarilor.

  2. Spor de praf la Avocatul Poporului: Director – 2.500 lei/lună, șef serviciu – 1.600 lei/luna, auditor – 1.400 lei/luna.
    Instituția condusă de Renate Weber oferă sume consistente angajaților sub pretextul că aceștia își obosesc ochii în fața computerului, în praf, iar pe birouri se găsesc diverse bacterii. Aceste sporuri pot fi printre cele analizate de Guvern pentru a fi diminuate.
    Guvernul analizează, în vederea elaborării proiectului de buget pentru 2021, situația sporurilor acordate în sectorul public pentru a vedea care dintre ele se justifică, a declarat, luna aceasta premierul Florin Cîțu.
    Premierul își poate arunca o privire spre instituția Avocatului Poporului care funcționează în București la parterul unei clădiri cu geamuri mari de sticlă, renovată.
    Angajații primesc mii de lei pentru condiții de muncă vătămătoare deși nu lucrează nici în mine, nici în furnale, ci din fața computerului ca milioane de alți români.
    Diferența este că angajații Renatei Weber primesc sporuri grase pentru condiții (închipuit) vătămătoare.
    Director: spor de condiții vătămătoare 2.500 lei/lună; salariul lunar – 18.300 lei
    Șef-serviciu: spor de condiții vătămătoare 1.600 lei; salariul lunar – 13.500 lei
    Auditor: spor de condiții vătămăgtoare 1.500 lei , salariul lunar – 12.000 lei
    Consilier: spor de condiții vătămătoare 1.350 lei; salariul lunar – 11.500 lei
    Șofer: spor de condiții vătămătoare 650 lei, salariul lunar – 6.000 lei.

    O „atenție” pentru a închide gura subalternilor.
    PSD a lăsat o bombă cu ceas în buget. Zeci de mii de angajați din ministere, primării, prefecturi, Senat și Camera Deputaților primesc, lunar, sute sau chiar mii de lei sporuri pentru că ar munci în condiții periculoase, grele și vătămătoare.
    Pe acest considerent, se plătesc, de la buget, milioane de euro pe lună, suma exactă neputând fi precizată pentru că instituțiile NU sunt cooperante.
    Sporurile pentru condiții vătămătoare au explodat în guvernarea PSD. În ultimii doi ani, în diverse ministere, ele s-au triplat.
    Funcționarii publici și personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.
    În realitate, ele sunt o șpagă din bani publici pe care șefii (numiți politic, în cazul nostru de PSD) o dau pentru fidelizarea subalternilor.
    Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii: a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă; b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective; c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă. „