Infracţiunile motivate de ură rasială se intensifică în Irlanda de Nord, atingând un nivel record, potrivit unui raport al Poliției

Poliţia din Irlanda de Nord (PSNI) a informat joi într-un raport că, în primele şase luni ale acestui an, au fost înregistrate 1.329 de infracţiuni motivate de ură rasială, cel mai ridicat nivel de când astfel de date au început să fie colectate, în 2004, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

Conform cifrelor poliţiei, aceste tipuri de infracţiuni au crescut cu aproape 50% faţă de perioada precedentă, într-o spirală bruscă alimentată de „două cicluri” de revolte cu caracter rasist care au avut loc în ultimele luni, în principal în oraşul Ballymena şi în Belfast, capitala provinciei britanice.

„Acesta a fost un an al urii şi fricii în Irlanda de Nord şi unul al unui nou record ruşinos”, a declarat Patrick Corrigan, directorul regional al Amnesty International (AI).

PSNI a adăugat în raportul său că numărul de „incidente motivate de rasism” a crescut, de asemenea, de la 1.403, în primele şase luni ale anului 2024, până la 2.049 în perioada ianuarie-iunie 2025, aproximativ jumătate dintre acestea având loc în zona metropolitană a Belfastului.

În schimb, potrivit poliţiei, cifrele privind infracţiunile şi incidentele legate de sectarism, care implică cele două comunităţi tradiţional aflate în conflict, cea unionistă probritanică şi cea naţionalistă proirlandeză, au rămas mai mult sau mai puţin stabile, la 611.

„În spatele acestor cifre se află oameni reali, familii reale, care trăiesc în teroare pur şi simplu din cauza culorii pielii sau a originii lor”, a declarat Corrigan, atribuind această „criză” „nepăsării şi lipsei de acţiune” a politicienilor.

Directorul regional al AI a îndemnat guvernul format din naţionalişti şi unionişti, care împarte puterea, să dea dovadă de un „leadership decisiv” şi să prezinte „o nouă strategie împotriva rasismului”.

O agresiune sexuală asupra unei minore, care ar fi fost comisă de doi minori cu cetăţenie română în Ballymena, în iunie, a declanşat câteva zile de altercaţii şi ciocniri cu poliţia. Zeci de ofiţeri au fost răniţi, au fost produse pagube materiale semnificative, iar familii întregi de imigranţi au fost practic alungate din casele lor.

Tensiunile s-au extins şi în alte părţi ale provinciei, unde protestele violente antiimigraţie au intrat într-o fază „mai organizată” ca urmare a cooperării grupurilor din nordul şi sudul insulei, potrivit unui raport recent al Institutului pentru Dialog Strategic (ISD).

ISD, care analizează fenomene precum dezinformarea şi extremismul, a avertizat că se conturează o „colaborare” între grupuri din Irlanda de Nord care în mod tradiţional nu ar fi lucrat împreună, referindu-se la naţionalişti şi unionişti.

Ambele grupuri – a amintit ISD – au operat în trecut în „opoziţie ideologică cu identităţi distincte”, aceasta şi datorită afilierilor lor respective cu catolicismul sau protestantismul, care încă persistă după încheierea conflictului odată cu semnarea acordului de pace din Vinerea Mare (1998).

Cu toate acestea, ISD a subliniat că „apariţia colaborării între actori de ambele părţi ale frontierei” marchează o „schimbare semnificativă în peisajul politic, sugerând că nemulţumirile comune pot depăşi diviziunile sectare de lungă durată”.