Influencerii le propun oamenilor soluţii „ridicole” şi „periculoase” pentru „optimizarea somnului”: Acoperiţi-vă gura cu bandă adezivă pentru a dormi bine, nu înghiţiţi niciun lichid înainte să mergeţi la culcare și mâncați kiwi

Acoperiţi-vă gura cu bandă adezivă pentru a dormi bine, nu înghiţiţi niciun lichid înainte să mergeţi la culcare, dar îndopaţi-vă cu kiwi: influencerii specializaţi în „sleepmaxxing”, consilieri în „optimizarea somnului”, au inundat reţelele de socializare cu videoclipurile lor, care nu se bazează însă pe niciun rezultat medical dovedit, au denunţat experţii din domeniul sănătăţii, citaţi joi de AFP, transmite Agerpres.

Această tendinţă a „bunăstării” şi „sănătăţii” de pe reţelele de socializare X şi TikTok şi din presa revistelor de specialitate a apărut în toamna anului trecut, urmată de o explozie de zeci de milioane de conţinuturi online de toate felurile, care le promit persoanelor care dorm prost să „maximizeze” cantitatea şi calitatea somnului lor.

Influencerii îi sfătuiesc pe oameni să ia suplimente de magneziu şi melatonină, să mănânce mult kiwi, să doarmă cu gura acoperită cu o bandă adezivă – începând cel mai târziu cu ora 22:00 – şi, mai ales, să nu bea nimic cu două ore înainte să meargă la culcare, ceea ce ar fi o garanţie pentru a avea vise frumoase.

Ei afirmă, de asemenea, că oamenii ar trebui să doarmă într-o cameră foarte întunecată şi răcoroasă, cu o plapumă care să apese greu asupra întregului corp.

Iar pentru a combate una dintre cele mai grave tulburări ale somnului de natură psihologică, cercul vicios al insomniei şi stresului, un videoclip cu 11 milioane de vizualizări pe reţeaua de socializare X sugerează chiar menţinerea capului suspendat deasupra pernei cu ajutorul unei frânghii ataşate de tăblia patului.

Însă în China, după ce presa de stat a fost şocată anul acesta când o persoană a murit în somn ca urmare a faptului că a fost „spânzurată de gât”, experţii au tras un semnal de alarmă.

„Ridicol şi periculos”

Acest tip de practici extreme de „sleepmaxxing” sunt în acelaşi timp „ridicole şi potenţial periculoase” şi nu aduc „nicio dovadă” medicală sau ştiinţifică, a declarat Timothy Caulfield, un specialist în combaterea dezinformării şi profesor la Universitatea Alberta din Canada.

„Este un bun exemplu al modulului în care reţelele de socializare normalizează absurdul”, a adăugat el.

Cu atât mai mult cu cât insomnia şi anxietatea pot fi „tratate eficient fără medicamente”, a subliniat Eric Zhou, profesor de psihiatrie şi specialist în sănătatea somnului la Universitatea Harvard din Statele Unite.

„Terapia cognitivă comportamentală poate reduce în mod spectaculos simptomele insomniei în decurs de câteva săptămâni”, a scris el în luna martie într-un articol publicat de Facultatea de Medicină din cadrul acestei prestigioase universităţi americane de la periferia oraşului Boston.

În ceea ce priveşte acoperirea gurii cu bandă adezivă, astfel încât oamenii să respire numai pe nas şi să evite sforăitul şi respiraţia urât mirositoare, nu există studii medicale care să susţină acest lucru, conform unui articol recent al Universităţii George Washington din Statele Unite.

În plus, această practică ar fi periculoasă pentru persoanele care suferă, uneori fără ştie acest lucru, de apnee în somn.

Kathryn Pinkham, o specialistă britanică în insomnii, se declară, de asemenea, „îngrijorată” de aceste „sfaturi de ‘sleepmaxxing’ distribuite pe platforme precum TikTok, care pot fi în cel mai bun caz inutile, iar în cel mai rău caz periculoase pentru persoanele cu tulburări reale ale somnului”.

„Somn perfect”

Desigur, recunosc oamenii de ştiinţă, dorinţa de a dormi bine face parte din căutarea legitimă din epoca noastră a bunăstării şi a sănătăţii.

Dar, subliniază profesorul Eric Zhou, „ortosomnia”, acea căutare a „somnului perfect”, care se poate transforma într-o obsesie şi care „se înscrie în această cultură a ‘sleepmaxxing’-ului”, reprezintă „o problemă”.

„Chiar şi cei care dorm bine au parte de nopţi neregulate”, a scris el.

În ceea ce priveşte administrarea de melatonină contra insomniei, aceasta practică nu este recomandată de Academia Americană de Medicină a Somnului, care explică într-un articol din 2015 că acest produs farmaceutic este destinat adulţilor care călătoresc cu avionul pentru a reduce efectele nocive ale decalajului orar.

„Sleepmaxxing” aminteşte de o altă tendinţă de pe reţelele de socializare: „looksmaxxing”, prin care diverşi influenceri promovează practici menite „să maximizeze” o presupusă formă de frumuseţe masculină.

„Multe dintre aceste sfaturi şi ‘trucuri’ provin de la novici şi nu au nicio bază medicală”, a declarat experta britanică Kathryn Pinkham.