G4Media.ro

HARTĂ 200.000 de accidente rutiere în ultimii 10 ani: Cinci oameni mor…

sursa foto: Inquam Photos/ Cornel Putan

HARTĂ 200.000 de accidente rutiere în ultimii 10 ani: Cinci oameni mor zilnic pe șoselele din România/ Unde sunt cele mai multe accidente și victime/ Primul loc în UE la morți pe cap de locuitor

200.000 de accidente rutiere au avut loc în România, în ultimii 10 ani. În medie, cinci oameni mor zilnic pe șoselele din țara noastră, prima din UE la numărul de morți pe cap de locuitor, în accidente rutiere, arată o analiză G4Media și Info Sud-Est.

Județele cu cele mai multe accidente mortale din România sunt Suceava, Constanța, Bacău, Dolj și Prahova. La polul opus se află Covasna, Tulcea, Alba, Harghita și Sălaj, conform informațiilor colectate de la inspectoratele de poliție din întreaga țară. 

Deși numărul de accidente grave din țară aproape s-a înjumătățit în ultimul deceniu, numărul morților a scăzut cu doar 12%, iar România rămâne țara cu cele mai multe morți pe șosele din Uniunea Europeană, raportat la populație – peste 18.000 de decese în zece ani

În contextul unor rapoarte oficiale care pun România în vârful listei europene a morților cauzate de accidente rutiere și a tragediei recente din stațiunea 2 Mai din Constanța, unde doi tineri au fost uciși de către un șofer de 19 ani care consumase droguri înainte de a se urca la volan, o nouă dezbatere despre siguranța drumurilor din România a început în rândul publicului, al politicienilor și al societății civile. 

România nu are doar una dintre cele mai mari rate ale mortalității pe șosele din Europa, este și unul dintre statele care a înregistrat cel mai mic progres la acest capitol în ultimul deceniu, potrivit analizei ISE bazată pe rapoarte ale Uniunii Europene și pe date trimise de inspectorate de poliție din țară.

La sfârșitul lunii iunie, Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) a publicat un raport care arăta că România este țara din UE cu cele mai multe morți provocate de accidentele rutiere pe cap de locuitor – 93 la un milion de locuitori, dublu față de media de 45 de morți la nivel european. Concluzia Eurostat a fost bazată pe datele dintr-un singur an, 2021, în care UE a înregistrat o creștere a morților pe șosele de aproape 6% – prima astfel de creștere din 2011 până în prezent.

Pentru a pune această informație în context, ISE a cerut Inspectoratului General al Poliției Române statisticile accidentelor rutiere și morților cauzate de acestea pentru anii 2013-2022, după care a cerut aceleași informații inspectoratelor județene de poliție, pentru aproape fiecare județ în parte.

În baza acestor date, am realizat harta drumurilor morții din România:

 

Potrivit datelor oferite de autorități, 18.243 de oameni au murit în accidente de mașină în intervalul 2013-2022, iar cele mai mortale drumuri se găsesc în județele: Suceava, cu 872 de morți în 10 ani, Constanța (727 de morți), Bacău (654), Dolj (627) și Prahova (626).

La polul opus, cu cele mai puține morți din țară, se află Covasna (181), Tulcea, (190), Alba (216), Harghita (230) și Sălaj, 242.

În mod previzibil, județele cu cele mai puține accidente și morți sunt și printre cele mai slab populate din țară. Conform ultimului recensământ, scrie Europa Liberă, județele Covasna, Tulcea și Sălaj sunt printre puținele cu o populație mai mică de 250.000 de locuitori, statut pe care îl împart doar cu Mehedinți și Caraș-Severin. 

La polul opus se află județe mari, cu populații de cel puțin 600.000 de locuitori, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică. Aceste județe înregistrează numere semnificativ mai mari de accidente și de morți, însă trebuie amintit faptul că în multe situații, rata mortalității raportată la mărimea populației județelor este aproape aceeași.

 

Constanța și Tulcea, două județe învecinate geografic, dar situate în părți opuse ale ierarhiei, exemplifică acest fapt. Constanța a avut în perioada stabilită puțin peste 11.500 de accidente, de trei ori și jumătate mai multe decât Tulcea, care a avut aproape 3.300. La fel e și situația morților – Constanța a înregistrat de aproape patru ori mai multe decese în trafic decât județul învecinat. Constanța are o populație totală de aproape 656 de mii de oameni – de trei ori și jumătate mai mulți decât cei 190 de mii ai Tulcei. 

În ceea ce privește tendințele de la an la an, la nivel național se poate observa faptul că până în 2020, numărul anual al accidentelor grave a rămas ridicat, la o rată anuală de aproximativ 8.500 de incidente. Singura excepție este 2015, cu puțin peste 9.300. În 2020 (când a izbucnit și pandemia de Covid), în schimb, numărul a scăzut brusc la 6.200, apoi la 4.900 în 2021 și, în final, 4.700 pentru 2022.

 

Deși numărul total de accidente grave aproape că s-a înjumătățit față de 2013, numărul deceselor a scăzut mult mai puțin, de la 1.861 în 2013 la 1.633 în 2022, o scădere de doar 12% într-un deceniu.

La nivel regional, schimbările au variat. Majoritatea județelor, precum Argeș, Galați și Hunedoara, au urmat trendul național de scădere – Hunedoara în special a înregistrat o scădere a deceselor de aproape 50%.

Mare parte a județelor au mai puține accidente decât aveau în urmă cu zece ani, însă în privința morților, numerele aproape că au stagnat în multe cazuri, iar acest fapt este evident în vârful piramidei. 

Suceava și Bacău au văzut anumite îmbunătățiri, însă la Constanța, numerele de accidente și morți au rămas, practic, neschimbate. Dolj a înregistrat chiar o ușoară creștere a morților față de nivelul 2013, de la 55 la 61. 

Cea mai bună schimbare în acest segment a făcut-o județul Prahova, unde numărul morților a scăzut cu peste 60%: de la 75 (2013) la 28 anul trecut.

România și Europa – trenduri contradictorii și explicații

În 2018, Uniunea Europeană și-a propus să reducă cu 50% morțile survenite din accidentele de mașină până în anul 2030, iar progresul semnificativ început în 2020 se datorează, în parte, reducerii traficului la nivel global din cauza pandemiei de COVID-19. 

În această perioadă, România a înregistrat un progres modest comparat cu media europeană, iar cauzele acestei probleme au rădăcini mult mai adânci decât pandemia.  

În 2022, Observatorul European pentru Siguranța Rutieră a întocmit câte un profil de siguranță pentru fiecare stat din UE, iar diagnosticul oferit României nu a fost unul pozitiv. 

Potrivit observatorului, încă din 2001, rata accidentelor mortale în România este într-o scădere semnificativ mai lentă decât în alte țări ale Uniunii. Mai mult, în ultimul deceniu s-a înregistrat o creștere a numărului de accidente cu morți și răniți grav pe autostrăzi. 

Aceste constatări pot fi explicate, în bună măsură, de elemente precum infrastructura rutieră deficitară, atât în densitate cât și în calitate, dar și de calitatea vehiculelor. Mașinile de uz personal din România sunt, în medie, considerabil mai vechi decât în restul Europei, punctează observatorul. 

Observatorul menționează și aspecte de natură legislativă, cum ar fi faptul că România este singura membră UE care prevede o limită de 0,8 g/l alcool pur în sânge dincolo de care apare răspunderea penală pentru toți șoferii prinși că au băut la volan.

În majoritatea țărilor UE, această limită se încadrează între 0,2 și 0,5 g/l. Țări precum Germania, Franța, Austria și Irlanda păstrează o limită de 0,5 pentru majoritatea publicului, în vreme ce șoferii profesioniști au restricții chiar mai mari, cu o limită de 0,2, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În alte state ale uniunii, cum ar fi Suedia, Polonia și Estonia, limita de 0,2% se impune tuturor șoferilor.

Legislația actuală, dar și indisponibilitatea autorităților de a aplica legile de circulație, exacerbează problemele României în această privință, conform  Băncii Mondiale.

„Anastasia”: Legislația și drogurile

În privința legii și aplicării sale, consumul de substanțe stupefiante la volan a devenit o parte centrală a conversației după tragedia de la 2 Mai, iar în ultimul timp au fost luate anumite măsuri pentru înăsprirea pedepselor. 

La sfârșitul lui iulie a fost promulgată „legea Anastasia”, care spune că nu se mai pot aplica pedepse cu suspendare pentru fapte de conducere sub influența drogurilor sau a alcoolului dacă acestea cauzează accidente ce se soldează cu victime. 

Este greu de estimat ce efect va avea noua legislație asupra fenomenului care, de altfel, nu dă semne de încetinire – în 2022, aproape 1.500 de dosare penale au fost întocmite pentru conducerea sub influența drogurilor și a alcoolului doar în capitală. În 2021, numărul fusese aproape identic.

Problema nu se rezumă doar la București. Potrivit HotNews, în ultimele 20 de luni, aproape 5.000 de șoferi au fost prinși drogați la volan. Numărul lor a crescut în 2023 cu 3% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

În acest context, premierul Marcel Ciolacu a anunțat intenția unora dintre politicieni de a înăspri măsurie în privința șoferilor care conduc beți sau drogați, conform G4Media. Noile măsuri, propuse de către social-democrați, ar putea duce la pierderea permisului timp de zece ani pentru comiterea unei asemenea fapte, a declarat prim-ministrul în urma ședinței Consiliului Politic Național al PSD de sâmbătă. 

A contribuit Andreea Pavel

Grafice: Cristian Andrei Leonte

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Viața este ieftină la daci.

  2. nu uitati sa votati usl !

  3. dormiti linistiti dragi romani, usl vegheaza

  4. un articol care nu vine cu nimic nou. doar o inșiruire statistică de cifre reci, seci. Nici o informație despre adevăratele cauze: viteza excesivă, agresivitatea la volan, desconsiderarea pană la extrem a colegilor de trafic, lipsa camerelor radar, lipsa zonelor continue de monitorizare a vitezei medii si da corupția poliției

  5. Legea Anastasia vine prea tărziu,legislația românească nu se racordează cu cea europeană în materie,iar infrastructura este la pământ,pentru că dezvoltarea și moderizarea ei prin atragerea de fonduri europene și de altă natură nu a fost pentru guvernanți decenii la rând după 1990 un obiect de preocupare majoră.

  6. Șosele proaste ,lipsa indicatoarelor rutiere în zonele periculoase .Foarte multe curbe fara indicatoare ,lipsa liniei de demarcaj pe șoselele alsecundare ,lipsa autostrăzilor forțează șoferii să crească viteza în localități,șosele desenate prost ,curbe strânse ,drumuri înguste .Semaforizare ioc.Foarte multe treceri de cale ferată fara bariere și cu gropi .Este vina statului

    • In Spania drumurile au curbele foarte largi și indicatoare din 30 in 30 m.Mii de indicatoare .Șosele foarte bune .Ministrul transporturilor este răspunzător pentru acest masacru pe șosele ,cât și prim-ministrul