Giganţii industriali ruşi încep să concedieze lucrători sau îi trimit în șomaj tehnic pe măsură ce economia de război încetineşte, iar exporturile scad

De la căi ferate şi automobile la metale, cărbune, diamante şi ciment, unele dintre cele mai mari companii industriale din Rusia îşi trimit angajaţii în şomaj tehnic sau fac disponibilizări de personal, pe măsură ce economia de război încetineşte, cererea internă stagnează, iar exporturile scad, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Eforturile de reducere a costurilor cu forţa de muncă arată presiunile care există asupra economiei Rusiei, în contextul în care preşedintele Vladimir Putin şi NATO, condusă de SUA, se confruntă în Ucraina, cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Reuters.

Agenţia a identificat şase companii din sectoarele minier şi de transport din Rusia, multe dintre ele giganţi industriali, care au redus săptămâna de lucru în încercarea de a diminua cheltuielile cu salariile fără a creşte şomajul, potrivit unor surse din industrie.

Cemros, cel mai mare producător de ciment din Rusia, a trecut la o săptămână de lucru de patru zile până la sfârşitul anului pentru a păstra personalul, pe fondul unei scăderi accentuate a industriei construcţiilor şi al unei creşteri a importurilor de ciment.

„Aceasta este o măsură anticriză necesară. Scopul este să ne păstrăm tot personalul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Cemros, Serghei Koşkin. Acesta a dezvăluit că majorarea importurilor din ţări precum China, Iran şi Belarus, combinată cu o scădere a numărului de case noi construite, a redus cererea de ciment. Cemros se aşteaptă ca Rusia să consume mai puţin de 60 de milioane de tone de ciment în acest an, o cifră înregistrată ultima dată în timpul pandemiei de COVID.

Centrul rus pentru Analiză Macroeconomică şi Prognoză pe Termen Scurt – un organism de analiză non-profit – susţine că sectoarele economiei care nu au legătură cu armata s-au contractat cu 5,4% de la începutul anului. Centrul prognozează o încetinire majoră a ritmului de creştere a PIB-ului Rusiei, până la 0,7%-1,0% în acest an.

În 2022, anul în care Putin a ordonat trupe în Ucraina, economia s-a contractat cu 1,4%, dar apoi a depăşit creşterea medie din G7, cu un avans de 4,1% în 2023 şi 4,3% în 2024. Ministerul Economiei de la Moscova prognozează că în 2025 creşterea va încetini la doar 1,0%.

Putin a respins public avertismentele bancherilor de top conform cărora economia Rusiei stagnează. El spune că Guvernul încetineşte economia pentru a menţine controlul inflaţiei – prognozată la 6,8% în acest an.

Totuşi, companiile ruseşti se confruntă cu o listă tot mai mare de probleme, de la dobânzi ridicate şi rubla puternică, până la scăderea cererii interne, pieţe de export slabe din cauza sancţiunilor şi importuri chinezeşti ieftine, potrivit economiştilor.

Căile Ferate Ruseşti, care are 700.000 de angajaţi, au cerut personalului de la sediul central să îşi ia trei zile libere suplimentare pe lună, pe cheltuiala proprie, pe lângă sărbătorile legale şi zilele nelucrătoare, au declarat două surse pentru Reuters.

Uzina de Automobile Gorky (GAZ), un producător important de autoutilitare, care are cel puţin 20.000 de angajaţi, a trecut la o săptămână de lucru de 4 zile în august, la fel ca şi producătorul de camioane Kamaz, cu aproximativ 30.000 de angajaţi.

Sindicatul de la Avtovaz, cel mai mare producător auto din Rusia, cu aproximativ 40.000 de angajaţi, a confirmat pentru Reuters că a început o săptămână de lucru de 4 zile, din 29 septembrie.

Alrosa, cel mai mare producător mondial de diamante brute, şi-a redus cu 10% numărul de angajaţi, care nu sunt implicaţi direct în minerit, parţial prin scurtarea săptămânii de lucru. De asemenea, a întrerupt operaţiunile la zăcămintele mai puţin profitabile, în primăvară şi vară. Alrosa a declarat pentru Reuters că a încercat să minimizeze concedierile, dar nu a specificat câţi angajaţi au fost disponibilizaţi.

În perioadele de recesiune anterioare, Rusia a salvat marii angajatori pentru a stopa nemulţumirea din multe dintre oraşele industriale care se bazează adesea pe o singură întreprindere majoră. Căile Ferate Ruse şi producătorii de automobile din ţară au primit sprijin de stat în timpul crizei globale din 2008-2009 pentru a evita concedierile în masă. În 2022, Rusia a spus fabricilor de automobile să trimită personalul în şomaj tehnic, nu să îl concedieze.

Presiunile economice actuale au obligat deja guvernul să intervină în întreaga economie, de la producătorii de încălţăminte la cărbune şi metale, oferind reduceri la transportul feroviar, amânarea impozitelor şi sprijin de stat ţintit.

Sectorul cărbunelui, care are aproximativ 150.000 de angajaţi, a fost grav afectat de scăderea exporturilor, potrivit oficialilor ruşi. Vicepremierul Alexander Novak i-a spus lui Putin în aprilie că sănătatea financiară a sectorului se deteriorează, 30 de întreprinderi – care angajează aproximativ 15.000 de persoane şi produc aproximativ 30 de milioane de tone anual – fiind în pericol de faliment.

În bazinul Kuzneţk din Siberia, sau Kuzbass, care deţine unele dintre cele mai mari zăcăminte de cărbune din lume, oficialii locali au declarat în septembrie că 18 din 151 de întreprinderi au fost închise.

Alexander Kotov, partener la firma rusă de consultanţă NEFT Research, a declarat pentru Reuters că 19.000 de muncitori din industria cărbunelui au fost concediaţi în prima jumătate a anului 2025. „Dacă nu începem să salvăm urgent industria cărbunelui, aceasta ar putea fi lovită de un val de criză”, a spus Kotov.

Şi în industria siderurgică a Rusiei există semne de probleme. Rusia ia în considerare un moratoriu asupra falimentelor din industria metalelor şi o serie de alte măsuri, conform unui protocol al reuniunii Comisiei de Stabilitate Financiară a guvernului din 28 august.

Rusia este al cincilea cel mai mare producător de oţel din lume, cu o producţie de aproximativ 71 de milioane de tone în 2024.

„Există o reducere discretă a numărului de angajaţi în industria metalelor”, a declarat o sursă apropiată industriei, dând vina pe ratele ridicate ale dobânzilor, o rublă puternică şi cererea slabă pe plan intern şi internaţional.