Fum alb sau negru: de unde vine această practică de a anunța alegerea Papei?

Ochii lumii sunt ațintiți asupra acoperișului Capelei Sixtine. Din această miercuri seară, fumul va ieși dintr-un mic coș de fum instalat special pentru conclav, informându-i pe credincioși despre rezultatul alegerii papale. Dacă fumul este negru: cardinalii nu au reușit să se pună de acord asupra unui nume și se organizează o nouă rundă de vot. Dacă fumul este alb, habemus papam, potrivit BFM TV.

Tradiția seculară a utilizării fumului a evoluat în timp, la fel ca și tehnologia utilizată.

Metoda conclavului de alegere a papilor datează din secolul al XIII-lea. Începând cu secolul al XV-lea, toate aceste alegeri au avut loc la Roma, cu ușile închise (cu excepția uneia desfășurate la Veneția în 1799). Tradiția de a arde buletinele de vot ale cardinalilor datează din această perioadă.

Inițial, scopul a fost acela de a preveni falsificarea voturilor, dar, cu timpul, această practică a ajuns să fie folosită ca semnal, chiar dacă, timp de secole, a însemnat pur și simplu că votul a fost un eșec.

În timpul conclavului din 1823, în Palatul Quirinal, în prezent sediul Președinției Republicii, dar pe atunci reședința papală, s-a convenit ca garda de afară să tragă cu gloanțe oarbe pentru a anunța alegerea unui papă, potrivit lui Javier Martinez-Brocal și José de Jesus Aguilar, autori ai unei lucrări de referință privind istoria conclavurilor.

Fum gri

Prima dată când fumul alb a fost folosit pentru a semnala alegerea unui papă a fost la conclavul din 1914 din Capela Sixtină de la Vatican.

Tradițional, culoarea fumului era dată de arderea buletinelor de vot în soba instalată în Capela Sixtină. Paiele umede, gudronul și, mai târziu, substanțele chimice au fost adăugate pentru a colora fumul în alb sau negru.

Soba din fontă în care cardinalii încă își ard buletinele de vot a fost folosită pentru prima dată la conclavul din martie 1939. Are aproximativ un metru înălțime și are gravat pe ea anii și lunile conclavurilor în care a fost folosită. Are o ușă inferioară pentru aprindere, cu o supapă manuală pentru reglarea tirajului, și o ușă superioară pentru introducerea documentelor care urmează să fie arse.

Problema era că fumul care ieșea avea tendința de a fi gri. În timpul alegerii lui Ioan Paul I în 1978, pâlcuri succesive de fum alb și negru au provocat confuzie printre credincioșii adunați în Piața Sfântul Petru.

Soba electronică

Din 2005, Vaticanul a adăugat o a doua sobă electronică pentru a produce fumul și a evita orice confuzie. Vaticanul spune că aceasta a fost testată și este pregătită să facă față oricăror dificultăți de ultim moment.

Potrivit lui Silvio Screpanti, director adjunct al infrastructurii de la Vatican, „un tehnician expert (…) va rămâne într-o mică încăpere tehnică din apropierea Capelei Sixtine pe durata votului, cu telecomanda pentru sobă”.

Acesta va fi „gata să intervină rapid dacă este necesar, astfel încât niciun eveniment neprevăzut să nu poată interfera cu mult așteptatul fum alb”.

Clopotele capricioase

Din 2005, pentru a risipi orice îndoială, clopotele Bazilicii Sfântul Petru trebuie să sune în același timp cu fumul pentru a anunța lumea că Biserica are un nou Papă.

Dar toate aceste precauții nu împiedică lucrurile să meargă prost. În timpul conclavului din 2005, fumul a apărut mai întâi alb în prima zi, înainte de a deveni negru. A doua zi, un nou fum cenușiu a fost eliberat, iar clopotele au sunat. Dar erau doar cele douăsprezece bătăi ale amiezii.

Când Benedict al XVI-lea a fost ales în cele din urmă seara, fumul alb a ieșit corect. Clopotele au rămas tăcute timp de zece minute înainte de a suna.