FOTO Distrugere agresivă a vegetației de pe canalele de desecare din orașul Otopeni, care au devenit, în 40 de ani, culoare verzi ale orașului/ Locuitorii au depus petiții și ghiduri ca să oprească buldozerele

Pentru a doua oară consecutiv, lucrările de curățare a vegetației de pe Canalele de desecare ale Orașului Otopeni au fost oprite de populație, care protestează față de intervenția agresivă asupra mediului natural de care beneficiază orașul, aproape fără nicio contribuție în cei 40 de ani de evoluție. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Ministerului Agriculturii, taie printr-un agent economic contractat, începând din noiembrie anul trecut, vegetația de pe maluri prin distrugerea completă. Canelele de desecare au fost gândite în anii 70-80 ca elemente de infrastructură agricolă, dar ele nu mai deservesc, în cazul Otopeniului, atât terenuri agricole cât un oraș.

Fără să fie consultați asupra lucrărilor, oamenii se simt ținuți departe de factorii de decizie. Ei cer însă intervenția instituției care îi reprezintă direct, a administrației locale, a primarului și viceprimarului. Vineri, confruntați din nou cu distrugeri provocate de buldozere, conform relatărilor lor, locuitorii s-au strâns din nou în stradă, de data aceasta împreună cu specialiști de mediu, oficiali locali, primar și viceprimar, dar și cu reprezentanți de la Garda de Mediu.

Dispuși dialogului, locuitorii susțin necesitatea întreținerii canalelor pentru prevenirea inundațiilor, dar se opun intervențiilor agresive asupra vegetației și transformării lor într-o structură fără însuflețire, urbanizată excesiv. Aceste canale au scopul de scurgere a apelor pluviare, pentru a preveni inundațiile și de colecta ape epurate. În timp, în ani de zile, pentru că intervențiile au fost minime, canalele s-au transformat în așa-numite culoare verzi ale orașului, cu arbori și arbuști care au crescut pe maluri și contribuie la echilibrul ecologic local.

Vegetația crescută pe malurile canalelor de desecare este inclusiv unul dintre motivele pentru care unii dintre locuitori s-au mutat din București în Otopeni. „Susținem curățarea canalului, dar nu cu prețul distrugerii naturii urbane”, transmite o comunitate activă de cetățeni din Otopeni care a lansat o petiție publică, semnată de peste 200 de persoane, prin care solicită autorităților respectarea echilibrului natural în cadrul lucrărilor de curățare a canalului CC4, situat pe strada Matei Basarab. În documentul adresat Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF), aceștia cer:

• Oprirea tăierilor nejustificate de arbori maturi, care au un rol esențial în protejarea solului, filtrarea aerului și sprijinirea biodiversității;
• Metode de curățare prietenoase cu mediul, care să evite dislocarea rădăcinilor sau distrugerea vegetației riverane;
• Replantări compensatorii, în cazul în care tăierile sunt inevitabile;
• Transparență totală: publicarea planurilor de lucru, a hărților și a studiilor de impact asupra mediului;
• Consultarea comunității înainte de începerea lucrărilor;
• Monitorizarea permanentă a intervențiilor, cu implicarea reprezentanților locali.

Ghidul Ministerului Dezvoltării susține exact aceste măsuri

Un argument al comunității îl constituie Ghidul Național pentru combaterea schimbărilor climatice prin soluții bazate pe natură, publicat în decembrie 2024 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Acesta prevede faptul că:

“Urbanizarea și infrastructura gri – precum canalele de beton – generează insule de căldură, pierderi de biodiversitate și inundații mai severe. Soluțiile bazate pe natură (NbS) oferă o alternativă eficientă și sustenabilă.”

Ghidul recomandă explicit autorităților locale:

• Să restaureze și să păstreze ecosistemele urbane existente, precum canalele cu vegetație naturală;
• Să evite betonarea și impermeabilizarea solului, promovând în schimb infrastructura verde-albastră;
• Să implice comunitățile în planificarea intervențiilor și să asigure transparență totală asupra deciziilor și contractelor publice.

Cetățenii trag un semnal de alarmă

Membră a grupului civic, Andreea Bogdan, avertizează că distrugerea canalului Matei Basarab ar aduce o serie de probleme: poluare crescută, dispariția vegetației, distrugerea habitatelor naturale și aridizarea zonei. „În contextul în care suntem noi astăzi, trebuie să vezi că ele trebuie totuși abordate diferit. Preluarea apelor, surplusul de ape se poate face și prin niște soluții pe bază de natură, care există, se promovează, se implementează în tot mai multe țări din lume. Sunt soluții verzi de prevenție care s-au dovedit eficiența chiar mai mult decât soluțiile clasice de infrastructură de canalizare puvială”, a spus ea.

Cetățenii semnalează lipsa de răspunsuri din partea Primăriei și a ANIF la demersuri repetate începute încă din 2020. Deși există o deschidere declarativă din partea unor autorități locale, intervențiile din teren – de multe ori neanunțate – au dus la distrugerea vegetației, inclusiv în perioada de cuibărit a păsărilor, stârnind proteste spontane și sesizări către Garda de Mediu.

„Ei fac o decolmatare care înseamnă să radă toată vegetația de pe mal, malul de pământ, care înseamnă că accelerează eroziunea malului, deși în legistlație spune că au rolul de prevenție a eroziunii. Deci riscă să o ia malurile la vale. Nu înțelegem de ce e nevoie de asemenea lucrări de anvergură, nu înțelegem de ce nu se fac localizați doar acolo unde se justifică, unde chiar există colmatare, unde chiar vegetația împiedică curgerea apei. De ce trebuie să facă lucrul ăsta dintr-o parte până în alta a canalului în zone în care nu exista, că se vede pot fi liber”, a afimat Andreea Bogdan, membra grupului civic.  Există posibilitatea de a capta apele epurate, conform unor contracte cu locuitori, pentru că Otopeniul nu are decât parțial canalizare, și nu reprezintă un impediment pentru a păstra vegetația. „Fac niște lucrări de anvergură care nu se justifică, niște și niște cheltuieli de bani publici care din punctul meu de vedere nu se justifică”, concluzionează ea.

Lucrările ANIF la Canale, contestate și de specialiști

Lucrările de curățare și decolmatare desfășurate de ANIF în orașul Otopeni nu sunt motivate de o problemă reală de colmatare, acuză și Daniel Sărdan, inginer specializat în probleme de mediu și ambasador al inițiativei „Centura Verde”. „Nu există un blocaj al canalelor. Nu se justifică o intervenție atât de agresivă. Este o lucrare pentru o problemă care nu există.”

El atrage atenția că intervențiile efectuate fără consultarea populației și fără evaluarea impactului ecologic reprezintă un abuz asupra naturii urbane. „Din punctul meu de vedere aici au fost încălcate două aspecte – în ceea ce privește intervențiile care afectează natura și mediul înconjurător există obligație legală ca să faci dezbatere publică și eventual să iei avizele pentru că afectează natura. Iar cei care au intrat cu buldozere în canal ne-au povestit că au dat peste căprioare, cuiburi de pasăre. Primăvara toate păsările depun ouăle, e un măcel la adresa faunei”, a adăugat expertul de mediu.

Daniel Sărdan subliniază că aceste canale nu sunt simple șanțuri tehnice, ci ecosisteme urbane vitale.

„Sunt oaze de vegetație precum Parcul Văcărești. Trebuie incluse în coridoarele verzi ale Centurii Verzi București – Ilfov. Nu eliminate, ci valorificate.” Sărdan consideră că lucrările trebuie oprite până la organizarea unei dezbateri publice și la evaluarea completă a impactului asupra mediului.

De această dată, Alex Găvan, fondator al Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”, critică modul în care este gestionată vegetația spontană din aceste zone și cere oprirea imediată a lucrărilor până la identificarea unei soluții coerente. „Tăierea brutală a vegetației spontane, inclusiv a unor nuci – specie protejată –, este un act de agresiune la adresa sănătății locuitorilor și trebuie să înceteze imediat”, transmite Găvan.

Alex Găvan compară situația din Otopeni cu istoria Bălții Văcărești, când o zonă abandonată a devenit treptat un ecosistem urban valoros, astăzi recunoscut oficial ca Parc Natural. La fel ca în cazul acelor bălți, canalele din Otopeni s-au transformat spontan în spații verzi esențiale, în special pentru comunități care resimt lipsa unui acces real la natură. „Este un cadou nesperat pentru ilfoveni, care respiră aer poluat și încă duc lipsă de spații verzi. Vegetația spontană protejează comunitatea, filtrează aerul, reduce temperaturile și oferă adăpost biodiversității”, adaugă Găvan.

El atrage atenția că aceste perdele de vegetație nu sunt doar benefice pentru mediu, ci și pentru agricultură. Între parcele agricole, vegetația ajută la stabilizarea solului, menținerea umidității și creșterea productivității – o practică dovedită științific cunoscută sub numele de agrosilvicultură. Găvan amintește că, începând cu ianuarie 2025, România are o lege dedicată centurilor verzi, iar toate forțele politice au susținut crearea Centurii Verzi București–Ilfov. În acest context, canalele verzi precum cele din Otopeni sunt deja considerate, de facto, parte a acestei infrastructuri ecologice și urmează să fie integrate oficial în Masterplanul regional.