Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, cere eliminarea din legislație a camerei preliminare pentru că instanțele nu respectă termenul de 60 de zile/ Dosarele Revoluției și Mineriadei au stat 2-3 ani în cameră preliminară

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, cere eliminarea din legislație a instituției camerei preliminare pentru că instanțele nu respectă termenul legal de 60 de zile. Birchall cere intervenția legislativă a Ministerului Justiției.

<<Dacă nu se poate respecta termenul de 60 de zile, atunci instituția Camerei Preliminare să fie eliminată din legislație!

Dacă ne uităm în legislație, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, „durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță”.

Cu alte cuvinte, așa cum a fost inițial concepută, până la intervenția CCR, Camera Preliminară era considerată o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală. Termenul era de maxim 60 zile, timp în care părțile comunicau în scris cu instanța și se administrau doar înscrisuri.

După intervenția CCR speculând deficiența de redactare a articolului din Codul de Procedură Penală, această Cameră Preliminară a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor, transformând-o într-un mini-proces cu riscul prescrierii faptelor având în vedere că sunt dosare în Camera Preliminară cu termene care au ajuns să depășească și ani de zile. Această practică trebuie stopată urgent!>>, a scris Ana Birchall pe o rețea de socializare.

Codul de procedură penală spune la articolul 343 că ”durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță”. Legea nu prevede însă sancțiuni pentru nerespectarea termenului legal.
Instituția camerei preliminare are scopul de a se verifica rapid aspectele procedurale ale dosarelor, înainte de judecata pe fond.

Exemple concrete de nerespectare de către instanțe a termenului legal de 60 de zile pentru camera preliminară

Dosarul Mineriadei. A fost trimis pe masa judecătorilor Înaltei Curți în 2017. După 3 ani de cameră preliminară, în decembrie 2020, instanța a decis restituirea cazului la parchetul militar din pricina unor presupuse vicii procedurale. Decizia a fost una definitivă.

Dosarul Revoluției. A fost trimis la instanță în 2019. În mai 2020, un judecător de cameră preliminară a decis restituirea dosarului la parchetul militar, însă decizia nu este definitivă.

Dosarul lui Adrian Sârbu. Pe 5 august 2020, judecătoarele de cameră preliminară de la Înalta Curte, Elena Barbu și Cristina Eleni Marcu, au restituit la Parchetul general dosarul de evaziune și spălare de bani al patronului Mediafax, Adrian Sârbu. Sentința a fost una definitivă și a venit după 4 ani de cameră preliminară. În plus, judecătoarele au anulat și raportul de expertiză financiar contabilă judiciară prin care a fost stabilit prejudiciul uriaș de 14 milioane de euro.

Dosarul firmelor controlate de Sebastian Ghiță. În octombrie 2019, companiile IT Asesoft şi Teamnet Internaţional, fondate de fugarul Sebastian Ghiţă, fratele acestuia, Alex Ghiță, cumnatul lui, Cristian Anastasescu, dar şi alţi interpuşi, au fost trimişi în judecată de DNA, pentru evaziune fiscală de 100 de milioane de lei.

În septembrie anult trecut, judecătoarea de cameră preliminară Lavinia Cârciumaru a ridicat sechestrul asupra companiilor Asesoft Internațional și 2K Telecom și a redus valoarea sechestrului pentru alte firme din imperiul lui Sebastian Ghiță. Judecătoarea a ridicat și sechestrul instituit pe bunurile lui Alex Ghiță, fratele fugarului. Următorul termen de judecată în camera preliminară este pe 23 septembrie 2021.

Judecătoarea Lavinia Cârciumaru este cea care a anulat mai multe probe și a ținut 1 an și jumătate în cameră preliminară dosarul lui Elan Schwartzenberg, deși legea spune că această procedură durează 60 de zile. Dosarul de corupție al omului de afaceri româno-israelian s-a prescris între timp. Judecătoarea Cârciumaru a anulat și mandatul internațional de arestare emis pe numele lui Elan Schwartzenberg.

CCR a declarat neconstituționale anumite prevederi privind camera preliminară încă din 2014. Ca urmare a deciziilor CCR, instanțele sunt obligate acum să citeze și să comunice documentele către toate părțile, ceea ce prelungește foarte mult durata procesului în cameră preliminară.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.