Fabrica de Zahăr Luduş va fi închisă și demolată, anunță sindicatul. Guvernul promisese că o va salva

Sindicatul Liber Zahărul Luduş SA informează că a fost anunţat, miercuri, de patronatul Fabricii de Zahăr din Luduş, compania franceză Tereos România SA, că se continuă planul de lichidare şi demolare a obiectivului, după ce statul român s-ar fi retras din negocieri şi nu s-a găsit cumpărător, transmite Agerpres.

Procesul de închidere continuă, deși reprezentanți ai guvernului au promis în trecut că vor salva fabrica. În luna mai, prefectul județului Mureș, Mara Togănel, anunțase că Fabrica de zahăr din Luduș pe care vrea să o vândă compania franceză Tereos va fi cumpărată de statul român.

„Astăzi, 28.09.2022, am fost anunţaţi că Tereos România SA îşi continuă planul de lichidare şi demolare a Fabricii de Zahăr de la Luduş, că Statul s-a retras şi în concluzie nu s-a găsit cumpărător”, a arătat Sindicatul Liber Zahărul Luduş, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

Sindicaliştii afirmă că, în plină criză alimentară şi cu un război la graniţă, România ar autoriza distrugerea unei fabrici funcţionale, precum şi producătorii de sfeclă de zahăr.

În şedinţa Guvernului din 4 mai 2022, a fost aprobat un Memorandum prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale fusese mandatat în demararea negocierilor pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş – SC Tereos RO SA.

Mandatarea a avut loc în contextul deciziei anunţate de Grupul Tereos, care deţine una dintre ultimele două fabrici de procesare a zahărului din sfeclă din România, de a închide fabrica situată de la Luduş, ce funcţionează de peste 60 de ani.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) anunţa, la sfârşitul lunii mai, că a avut întâlniri cu managementul companiei Tereos România, pentru a prezenta echipa de negociere constituită şi pentru a stabili un calendar privind preluarea fabricii de zahăr de la Luduş.

„Vă transmit angajamentul ferm al statului român de a duce la bun sfârşit acest proces. Este nevoie să inventariem bunurile, activele, să demarăm auditurile necesare precum şi elaborarea documentelor aferente, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Cumpărăm fabrica pentru a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producţie şi activitatea în fabrică, mai ales în contextul internaţional al pieţei zahărului”, declara ministrul Agriculturii de la acel moment, Adrian Chesnoiu, într-un comunicat remis AGERPRES.

La rândul său, Francois Queva, CEO Tereos România, a infirmat toate zvonurile vehiculate în spaţiul public legate de închiderea fabricii, menţionând că angajamentul luat în faţa ministrului, încă din luna aprilie, privind disponibilitatea vânzării acestei unităţi de producţie către statul român a rămas neschimbat. De asemenea, reprezentantul companiei franceze a subliniat că nicio componentă a fabricii nu a fost dezmembrată, dezafectată sau vândută, se arăta în comunicatul MADR din luna mai.

Potrivit informării MADR de la acel moment, ambele părţi agreaseră un calendar al preluării investiţiei, ţinând cont şi de necesitatea salvării locurilor de muncă pentru personalul angajat în fabrica de zahăr de la Luduş.

Până în anul 2021, zahărul obţinut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern de 500.000 tone zahăr/an.

La sfârșitul lunii septembrie 2021, fabrica din România avea 153 de angajați permanenți, totalul angajaților la nivelul întregului grup fiind de 15000. Tereos, cel de-al doilea mare producător de zahăr din lume ca volum al operațiunilor, și-a revizuit amănunțit afacerile după remanierea conducerii sale, survenită spre sfârșitul anului 2020. Noua echipă, care s-a declarat îngrijorată de marile datorii ale firmei, a făcut din reducerea acestora una dintre principalele sale priorități.

Potrivit primarului Ludușului, Ioan Cristian Moldovan, în zona fabricii de zahăr există 25 de hectare ce vor fi scoase la vânzare de patroni după demolarea clădirilor, destinația terenului fiind exclusiv industrială, nu rezidențială sau comercială.