EXPERȚI despre bătălia din justiție pentru neaplicarea deciziilor Curții de Justiție a UE privind prescripția: ”Miza este salvarea inculpaților prin invocarea drepturilor omului și extinderea perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede”

Mai mulți experți în drept consultați de G4media.ro au explicat miza din spatele ultimei decizii a Curții de Apel București (CAB) care a întrebat Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dacă sunt încălcate drepturile omului apărate de Curtea Europenă a Drepturilor Omului (CEDO) atunci când sunt puse în aplicare deciziile Curții de Justiție a UE (CJUE) privind prescripția (așa cum a decis un complet al ÎCCJ pe 30 ianuarie 2024).

Potrivit juriștilor consultați de G4media.ro, miza este salvarea unor inculpați prin neaplicarea deciziilor CJUE, invocându-se drepturile omului.

Cum s-a ajuns aici. Timeline cu deciziile instanțelor naționale și europene privind prescripția:

mai 2022: CCR a spus că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022.

octombrie 2022: ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile

iulie 2023 și ianuarie 2024: CJUE a decis că instanţele pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile.

30 ianuarie 2024: primul verdict al ÎCCJ care respectă deciziile CJUE privind prescripția.

1 februarie 2024: CAB întreabă ÎCCJ dacă sunt încălcate drepturile omului apărate de CEDO atunci când sunt puse în aplicare deciziile CJUE privind prescripția.

Cu alte cuvinte, dacă nu se aplică deciziile CJUE, faptele penale se prescriu mai repede într-un interval mai mare, 2014 – 2022, și mai mulți inculpați scapă prin prescripție, au explicat experții consultați de G4media.ro.  Ultimul exemplu: familia Cosma din Prahova.

Ce agumente a invocat CAB

În decizia din 1 februarie 2024 (prin care întreabă ÎCCJ dacă sunt încălcate drepturile omului atunci când sunt puse în aplicare deciziile CJUE privind prescripția), judecătoarele Andreea Ionescu și Alina Radu susțin că – din punctul lor de vedere – se încalcă drepturile omului prin aplicarea deciziilor CJUE.

<<Dezideratul evitării creării unui ‘risc sistemic de impunitate’ prin lăsarea nesancționată a unor categorii de infracțiuni (domeniul de aplicare fiind, de asemenea, greu de stabilit, data fiind formularea folosită – infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare al Uniunii ori ‘corupția în general și îndeosebi corupția la nivel înalt, în special în cadrul administrației locale’) va conduce, în esență, la crearea unui rezultat cert, și nu doar a unui risc, rezultatul constând într-o încălcare sistemică a drepturilor fundamentale ale omului>>, a conchis completul CAB.

<<În măsura în care se constată o incompatibilitate ori neconcordanță între hotărârile CJUE și ÎCCJ (…) și Constituție, judecătorului îi revine sarcina de a stabili cui acordă prioritate, respectiv unuia dintre instrumentele internaționale, asumate potrivit principiilor constituționale, conform art. 20 (Tratatele internaționale privind drepturile omului) și art. 148 (Integrarea in Uniunea Europeana) din Constituția României sau Constituției României.

În fața unei asemenea alegeri, în opinia Curții, instanțele vor trebui să acorde prioritate standardului cel mai favorabil de protecție, conform legii fundamentale a statului, respectiv Constituției României, a cărei respectare constituie principala obligație a judecătorului național (obligație de conformitate), lege fundamentală care, de altfel, creează cadrul pentru aderarea la diverse forme de cooperare internațională (în lipsa unei atare reglementări, instrumentele internaționale nu s-ar putea impune cu putere obligatorie nici instanțelor naționale).

În acest sens, Constituția Romăniei stabilește, potrivit art. 20 alin. (2) că, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementarile internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne contin dispoziții mai favorabile.

În concluzie, respectarea standardului cel mai înalt de protecție urmează a fi folosit ca singur element ce poate determina ordinea de prioritate în cazul unui concurs de reglementări obligatorii”>>, a arătat completul Curții de Apel București.

Citește întreaga motivare a CAB aici. 

Invocarea drepturilor omului pentru a lăsa neaplicate deciziile CJUE nu este o idee nouă. Ea a fost exprimată în decizia 450 din 7 septembrie 2023 de către un complet ÎCCJ din care a făcut parte judecătoarea Lia Savonea. De altfel, judecătoarea CAB Andreea Ionescu este considerată o apropiată a judecătoarei Lia Savonea, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.

Ce spun experții în drept despre decizia CAB care pune la îndoială aplicarea deciziilor CJUE

”Înalta Curte este solicitată de Curtea de Apel București să se pronunțe într-un domeniu care nu este de competența sa: încălcarea unor drepturi fundamentale.

Competența aparține exclusiv CEDO și, practic, ÎCCJ nu numai că este chemată să se pronunțe într-un domeniu ce ține de competența unei instituții europene, dar este chemată să rezolve un aparent conflict pe care îl inventează CAB între CJUE și CEDO.

Este practic un raționament contra naturii, nu ai cum să ceri unei instituții interne, naționale, să regleze un inventat conflict între CJUE și, respectiv, CEDO. Conflictul aceste nu există decât pe hârtia scrisă de CAB.

Este o sesizare inadmisibilă făcută imediat după decizia pronunțată de către ÎCCJ din 30 ianuarie 2024.

Este foarte posibil ca, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, România să și încaseze o condamnare pentru nerespectarea deciziilor CJUE. Nu se știe niciodată cum o parte civilă dintr-un dosar poate să se plângă și să își aducă nemulțumirea în fața CJUE și atunci România, ca stat – nu doar instanțele sau parchetele sau alți participanți în actul jurisdicțional – va avea de suferit. Riscul este major”, a explicat un expert în drept pentru G4media.ro.

”Miza este blocarea aplicării deciziilor CJUE în dosarele de corupție, blocarea dosarelor DNA pe motiv că tot cadrul normativ încalcă CEDO, încalcă drepturile fundamentale.

Aceeași tactică a mai fost folosită cu ocazia proceselor care contestau numirea, prin OUG, a fostului inspector șef interimar al Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. A urmat sesizarea ÎCCJ cu o cerere de hotărâre prealabilă și blocarea aplicarii hotărârii CJUE din prima cauza românească pe statul de drept – Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, ÎCCJ neținând seama de rapoartele Comisiei Europene, asa cum CJUE ceruse”, a explicat un alt jurist consultat de G4media.ro.