China va avea în curând un nou plan cincinal. Iată cum au schimbat aceste planuri lumea până acum

Liderii de vârf ai Chinei se reunesc săptămâna aceasta la Beijing pentru a decide obiectivele și aspirațiile cheie ale țării pentru restul deceniului, scrie BBC.

Aproximativ în fiecare an, cel mai înalt organism politic al țării, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, se reunește pentru o săptămână de ședințe, cunoscută și sub numele de Plenum.

Deciziile luate în cadrul acesteia vor sta la baza următorului plan cincinal al Chinei – planul pe care cea de-a doua economie mondială îl va urma între 2026 și 2030.

Planul complet nu va fi prezentat decât anul viitor, dar oficialii vor da probabil indicii despre conținutul său miercuri și au oferit deja mai multe detalii în săptămâna precedentă.

„Politica occidentală funcționează pe cicluri electorale, dar politica chineză funcționează pe cicluri de planificare”, spune Neil Thomas, cercetător în politica chineză la Asia Society Policy Institute.

„Planurile cincinale precizează ce vrea să realizeze China, semnalează direcția pe care conducerea vrea să o urmeze și direcționează resursele statului către aceste concluzii predefinite”, adaugă el.

La prima vedere, ideea a sute de birocrați în costume care se strâng mâna și elaborează planuri poate părea plictisitoare, dar istoria ne arată că deciziile lor au adesea repercusiuni enorme asupra lumii.

Iată trei momente în care planul cincinal al Chinei a remodelat economia globală.

1981-84: „Reforma și deschiderea”

Este dificil să se determine cu exactitate momentul în care China a început călătoria sa pentru a deveni o putere economică, dar mulți membri ai partidului spun că acest moment a fost 18 decembrie 1978.

Timp de aproape trei decenii, economia Chinei a fost controlată rigid de stat. Dar planificarea centralizată în stil sovietic nu a reușit să aducă prosperitate și mulți oameni încă se luptau cu sărăcia.

Țara încă se refăcea după guvernarea devastatoare a lui Mao Zedong. Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală – campanii conduse de fondatorul Chinei comuniste pentru a remodela economia și societatea națiunii – au dus la moartea a milioane de oameni.

În cadrul celui de-al treilea plen al Comitetului al 11-lea din Beijing, noul lider al țării, Deng Xiaoping, a declarat că era timpul să se adopte unele elemente ale pieței libere.

Politica sa de „reformă și deschidere” a devenit parte integrantă a următorului Plan cincinal, care a început în 1981.

Crearea zonelor economice speciale de liber schimb – și investițiile străine pe care le-au atras – au transformat viața oamenilor din China.

Potrivit lui Thomas, obiectivele acelui plan cincinal nu ar fi putut fi atinse într-un mod mai categoric.

„China de astăzi depășește cele mai îndrăznețe vise ale oamenilor din anii 1970”, spune el. „În ceea ce privește restabilirea mândriei naționale, precum și consolidarea poziției sale printre marile puteri ale lumii”, adaugă el.

Dar acest lucru a remodelat fundamental și economia globală. Până în secolul XXI, milioane de locuri de muncă din industria manufacturieră occidentală au fost externalizate către noi fabrici din regiunile de coastă ale Chinei.

Economiștii au numit acest fenomen „șocul Chinei” și acesta a fost unul dintre factorii care au determinat ascensiunea partidelor populiste în fostele zone industriale din Europa și Statele Unite.

De exemplu, politicile economice ale lui Donald Trump – tarifele și războaiele comerciale – sunt concepute pentru a readuce locurile de muncă din industria manufacturieră americană pierdute în favoarea Chinei în ultimele decenii.

2011-2015: „Industrii emergente strategice”

Statutul Chinei de atelier al lumii a fost consolidat odată cu aderarea sa la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Dar, la începutul secolului, conducerea Partidului Comunist planifica deja următoarea mișcare.

Era îngrijorată de faptul că China ar putea cădea în așa-numita „capcană a veniturilor medii”. Acest lucru se întâmplă atunci când o țară în ascensiune nu mai poate oferi salarii extrem de mici, dar, în același timp, nu are capacitatea inovatoare de a crea bunuri și servicii de înaltă calitate specifice unei economii avansate.

Așadar, în loc să se limiteze la producția ieftină, China trebuia să găsească ceea ce numea „industrii emergente strategice” – un termen folosit oficial pentru prima dată în 2010. Pentru liderii Chinei, acest lucru însemna tehnologie verde, cum ar fi vehiculele electrice (EV) și panourile solare.

Pe măsură ce schimbările climatice au devenit din ce în ce mai importante în politica occidentală, China a mobilizat o cantitate fără precedent de resurse în aceste noi industrii.

Astăzi, China nu este doar liderul mondial incontestabil în domeniul energiilor regenerabile și al vehiculelor electrice, ci deține și un monopol aproape total asupra lanțurilor de aprovizionare cu metale rare necesare pentru fabricarea acestora.

Controlul Chinei asupra acestor resurse cheie – care sunt esențiale și pentru producția de cipuri și inteligența artificială (IA) – îi conferă acum o poziție puternică la nivel global.

Atât de mult încât recentele măsuri luate de Beijing pentru a înăspri controlul exporturilor de metale rare au fost etichetate de Trump ca o încercare de a „ține lumea captivă”.

Deși „forțele emergente strategice” au fost consacrate în următorul Plan cincinal din 2011, tehnologia verde a fost identificată ca un potențial motor de creștere și putere geopolitică de către liderul Chinei de atunci, Hu Jintao, la începutul anilor 2000.

„Această dorință a Chinei de a fi mai independentă în economia, tehnologia și libertatea sa de acțiune datează de mult timp – face parte din ideologia Partidului Comunist Chinez”, explică Neil Thomas.

2021-2025: „Dezvoltare de înaltă calitate”

Acest lucru poate explica de ce planurile cincinale ale Chinei s-au orientat mai recent către „dezvoltarea de înaltă calitate”, introdusă oficial de Xi Jinping în 2017.

Aceasta înseamnă contestarea dominației americane în domeniul tehnologiei și plasarea Chinei în fruntea acestui sector.

Poveștile de succes interne, precum aplicația de partajare video TikTok, gigantul de telecomunicații Huawei și chiar DeepSeek, modelul de inteligență artificială, sunt toate dovezi ale boomului tehnologic al Chinei în acest secol.

Însă țările occidentale consideră din ce în ce mai mult acest lucru ca o amenințare la adresa securității lor naționale. Interdicțiile sau încercările de interdicție ulterioare asupra tehnologiei chineze populare au afectat milioane de utilizatori de internet din întreaga lume și au stârnit dispute diplomatice acerbe.

Până în prezent, China și-a alimentat succesul tehnologic folosind inovații americane, precum semiconductorii avansați ai Nvidia.

Având în vedere că vânzarea acestora către China a fost blocată de Washington, este de așteptat ca „dezvoltarea de înaltă calitate” să se transforme în „forțe productive de nouă calitate” – un slogan nou introdus de Xi în 2023, care pune accentul mai mult pe mândria națională și securitatea națională.

Aceasta înseamnă ca China să ajungă în avangarda producției de cipuri, a calculatoarelor și a inteligenței artificiale – fără a depinde de tehnologia occidentală și fără a fi afectată de embargouri.

Autosuficiența în toate domeniile, în special la nivelul cel mai înalt al inovației, va fi probabil unul dintre principiile centrale ale următorului Plan cincinal.

„Securitatea națională și independența tehnologică sunt acum misiunea definitorie a politicii economice a Chinei”, explică Thomas.

„Din nou, se revine la acel proiect naționalist care stă la baza comunismului în China, pentru a se asigura că nu va mai fi niciodată dominată de țări străine”.