“O imagine deplorabilă a Franței” – ministrul justiției Gérald Darmanin despre jaful de la Muzeul Luvru

„Am eșuat”, a recunoscut luni la France Inter Gérald Darmanin, după jaful de duminică de la Muzeul Luvru. Un jaf „incredibil” care dă „o imagine deplorabilă Franței”, regretă ministrul Justiției. Patru infractori au plecat cu opt bijuterii de o valoare „inestimabilă”. Ei au folosit un camion cu platformă elevatoare în plină zi pentru a comite acest furt spectaculos în Galeria lui Apollo.

„Suntem capabili să punem o platformă elevatoare în mijlocul străzii din Paris, să urcăm oameni în câteva minute pentru a recupera bijuterii de neprețuit și să dăm o imagine deplorabilă Franței”, regretă Gérald Darmanin. „Francezii au impresia că au fost jefuiți”.

Autorii acestui furt „ rocambolesc ” sunt încă în libertate, dar „aceste persoane vor fi arestate, fără îndoială, întrebarea este când”, asigură ministrul Justiției. A fost deschisă o anchetă pentru furt în bandă organizată și asociere în scopul săvârșirii de infracțiuni.

În paralel, un raport preliminar al Curții de Conturi, pe care franceinfo a putut să îl consulte parțial, relevă lacune în securitatea Muzeului Luvru, în condițiile în care cei patru hoți au plecat cu opt bijuterii de „valoare patrimonială inestimabilă” duminică, 19 octombrie.

Documentul, a cărui versiune completă urmează să fie publicată la începutul lunii noiembrie, semnalează întârzieri „considerabile” și „persistente” în punerea la standard a instalațiilor tehnice ale celui mai vizitat muzeu din lume. În sectorul Denon, unde se află Galeria Apollo, care a fost jefuită, dar și Mona Lisa, o treime din săli nu dispun de camere de supraveghere. În sectorul Richelieu, trei sferturi din săli nu dispun de echipamente de supraveghere video.

În cinci ani, doar 138 de camere suplimentare au fost instalate în muzeu. Puțin peste o treime din săli dispun de cel puțin o cameră, notează Curtea de Conturi, care deplânge, de asemenea, lipsa de voință a conducerii muzeului. În ciuda unui buget anual de funcționare de 323 de milioane de euro, „sumele angajate sunt reduse în raport cu nevoile estimate”, subliniază aceasta, evocând „o tendință de a face din lansarea lucrărilor o variabilă de ajustare bugetară”.

În fața criticilor aduse sistemului de securitate al Luvrului, președintele instituției a asigurat că „proiectul Louvre Nouvelle Renaissance, demarat în ianuarie, prevede o consolidare a securității. Acesta va garanta conservarea și protejarea a ceea ce constituie memoria și cultura noastră”.

În februarie 2025 a fost publicat un plan prin care de la 1 ianuarie 2026 va fi introdusă o supra-taxă de intrare la Luvru pentru vizitatorii din afara Uniunii Europene care să finanțeze lucrări ample de renovare a muzeului pe o perioadă de 10 ani. Supra-taxa nu a fost încă aprobată.