Primul Consiliu European al UE împotriva extremei drepte

Liderii europeni se află în lupta vieții lor. Pentru prima dată, summitul pe care îl organizează săptămâna aceasta se va concentra pe subiecte menite să recâștige terenul pierdut în fața extremei drepte, scrie Politico.

Politicienii mainstream ― de centru-dreapta, centru-stânga și liberali deopotrivă ― sunt la putere în Europa încă din al Doilea Război Mondial, dar își văd controlul diminuându-se. Ei speră că Consiliul European de joi va demonstra că UE se preocupă de problemele care au determinat alegătorii să se simtă nemulțumiți. În marile capitale ale blocului, de la Paris la Roma, Amsterdam și Berlin, forțele naționaliste și chiar pro-Rusia sunt deja la guvernare sau la porțile puterii, după ce s-au dovedit pricepute în a exploata furia populistă.

„Apărarea proiectului european înseamnă astăzi mai mult decât investiții în armatele noastre – înseamnă și îndeplinirea promisiunii sociale care menține Europa unită”, a declarat Hannah Neumann, europarlamentar din partea Verzilor, membru al Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European. „Una dintre principalele tactici ale lui Putin este să divizeze societățile noastre.”

Agenda summitului este dominată de teme pe care liderii le asociază cu o provocare fundamentală: prevenirea unui scenariu în care patru sau cinci lideri de extremă dreapta, care ar putea chiar să respingă însăși existența UE, să se afle în jurul mesei Consiliului European peste câțiva ani. Este un rezultat care ar ridica întrebări enorme cu privire la puterea militară a Occidentului și la viitorul blocului în sine.

O versiune preliminară a concluziilor summitului, consultată de POLITICO, la care lucrează diplomații naționali înainte de a o prezenta liderilor lor, reflectă această preocupare fundamentală. Liderii vor discuta despre locuințe, apărare, competitivitate, tranziția verde și digitală și migrație – toate probleme pe care oficialii guvernelor europene le consideră esențiale pentru a ține sub control extrema dreaptă.

Reuniunea de la Bruxelles din această săptămână este „un Consiliu European care caută o nouă identitate a UE”, a declarat un diplomat al UE implicat în pregătiri, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece deliberările sunt confidențiale. „Este o căutare foarte dificilă, cu un proces intern foarte dureros, pentru a găsi răspunsuri la întrebările pe care UE nu a reușit să le înțeleagă până acum.”

Criza socială

În special, includerea locuințelor pe agenda de lucru ar fi părut de neconceput cu doar câțiva ani în urmă. Dar prețul locuințelor influențează acum politica în întreaga Uniune și propulsează extrema dreaptă către victorii importante.

În Țările de Jos, Geert Wilders și Partidul său de extremă dreapta pentru Libertate au câștigat alegerile naționale din 2023, făcând campanie pe tema penuriei de locuințe, care, potrivit lui, a fost agravată de migranți și solicitanții de azil. Partidul Chega din Portugalia a devenit în acest an principalul partid de opoziție din țară, criticând eșecul partidelor tradiționale în combaterea creșterii vertiginoase a prețurilor locuințelor.

Consiliul European abordează această problemă cu întârziere. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris criza locuințelor ca fiind o criză socială de peste un an și a creat un comisar special pentru locuințe – danezul Dan Jørgensen – care va prezenta în decembrie primul Plan pentru locuințe accesibile al blocului și s-a angajat să ia măsuri împotriva închirierilor pe termen scurt în 2026. Parlamentul European a înființat la începutul acestui an o comisie specială pentru criza locuințelor.

Președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat de mult timp că criza locuințelor este o provocare la fel de urgentă ca invazia Rusiei în Ucraina. „Singura modalitate de a consolida încrederea cetățenilor în proiectul european este să demonstrăm că avem capacitatea de a aborda problema locuințelor și problemele concrete care îi afectează personal”, a declarat el pentru POLITICO anul trecut.

Până în prezent, prețurile locuințelor și ale chiriilor nu au fost considerate un subiect pe care UE îl poate aborda. Deși criza locuințelor este o problemă la nivelul întregului bloc, nu există un consens cu privire la modul de abordare a acesteia. Liderii naționali sunt divizați pe linii politice și este probabil să fie în dezacord când vine vorba de combaterea speculațiilor imobiliare, a închirierilor pe termen scurt sau a extinderii programelor de locuințe sociale.

Diviziunile sunt evidente în proiectul de concluzii ale summitului, în care liderii consideră criza „urgentă”, dar se limitează la a solicita Comisiei să-și prezinte planul conform programului.

În ascensiune

Ascensiunea populiștilor este deja un fenomen foarte real. Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia stau la masa Consiliului European, făcând uneori dificilă sau imposibilă luarea de decizii în unanimitate, ceea ce este adesea necesar. Cehia ar putea să se alăture în curând taberei lor, după ce populistul de dreapta Andrej Babiš a câștigat alegerile la începutul acestei luni. În Slovenia, partidul fostului prim-ministru ultraconservator Janez Janša conduce în sondaje, potrivit sondajului POLITICO.

În cele două țări cele mai mari și mai puternice ale UE, Franța și Germania, extrema dreaptă este, de asemenea, în ascensiune. Sondajele de opinie arată în mod repetat că Jordan Bardella, din Reunirea Națională, se află în fruntea alegerilor prezidențiale din Franța din 2027. Alternativa pentru Germania (AfD) a ocupat locul al doilea în alegerile parlamentare de anul trecut.

Apărarea este un alt subiect pe care curentul principal al UE speră să riposteze.

Comisarul UE pentru apărare estimează că, dacă se adună bugetele naționale de apărare și fondurile UE, blocul va investi 2,4 trilioane de euro în patru ani — o cifră uluitoare în comparație cu investițiile anterioare. Acest boom al apărării ar putea, în teorie, să înlocuiască industria auto europeană aflată în dificultate, care asigură aproape 14 milioane de locuri de muncă, sau aproximativ 6 % din locurile de muncă din UE.

Subiectul va fi abordat la summit, Fico din Slovacia legând sprijinul său pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei de ajutorul acordat sectorului auto, având în vedere statutul Slovaciei de cel mai mare producător de automobile pe cap de locuitor din lume.

„Apărarea este esențială pentru a preveni ascensiunea extremei drepte – creează locuri de muncă”, a declarat un al doilea diplomat al UE.

Un alt front în efortul de a stopa valul de extremă dreaptă este reglementarea rețelelor sociale. UE se află într-o luptă cu Washingtonul cu privire la regulile care afectează giganții tehnologici americani precum Meta și X – acesta din urmă fiind deținut de Elon Musk, care a folosit platforma pentru a amplifica vocile de extremă dreaptă, precum AfD din Germania, în timpul ultimelor alegeri din această țară. TikTok a fost acuzat de UE că a jucat un rol semnificativ în promovarea mesajelor de extremă dreaptă în timpul recentelor alegeri din România.

„În fața schimbărilor geopolitice … este crucial să promovăm transformarea digitală a Europei, să îi consolidăm suveranitatea și să îi întărim ecosistemul digital deschis”, se arată în actualul proiect al declarației liderilor.

Cu toate acestea, soluțiile concrete rămân greu de găsit. „Ce ar trebui să facem – să creăm propria noastră platformă europeană de socializare pentru a contracara această influență malignă?”, a întrebat un al treilea diplomat.

Green Deal

Diplomații europeni simt deja că terenul se mișcă sub picioarele lor.

O discuție dintre ambasadorii UE de săptămâna trecută pe tema „simplificării” – cuvântul la modă în UE pentru reducerea birocrației – s-a transformat într-o presiune mai largă din partea unor guverne pentru o dereglementare în stil american. Un ambasador a intervenit pentru a clarifica că dereglementarea ar trebui să însemne eliminarea blocajelor birocratice, mai degrabă decât eliminarea completă a regulilor UE, potrivit a doi diplomați care au fost prezenți.

Agenda ecologică a fost, de asemenea, diluată sub presiunea extremei drepte, liderii fiind pregătiți să discute reducerea obiectivelor blocului privind emisiile pentru 2040.

Unul dintre cele mai clare exemple ale invadării teritoriului extremei drepte de către curentul principal este migrația. Ideea, odată tabu, de a procesa cererile de azil în afara granițelor UE – în centre închise și „protejate” – este acum dezbătută în mod regulat, chiar și lideri socialiști precum Mette Frederiksen din Danemarca susținând-o. Prin aceasta, ea răspunde apelurilor prim-ministrului maghiar de extremă dreapta, Viktor Orbán, care a inclus-o în așa-numitul său plan Schengen 2.0 încă din 2016.

În cele din urmă, unele dintre aceste subiecte ar putea fi tratate pe scurt joi. Agenda este încărcată, iar discuțiile vor fi probabil dominate de întrebări geopolitice mai urgente, cum ar fi modul de stimulare a sprijinului pentru Ucraina.

Și apoi mai sunt diviziunile profunde care rămân între Partidul Popular European de centru-dreapta, care domină principalele instituții ale UE, și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților.

Dar este un început.