Experiența unui inginer constructor cu programul „Casa Eficientă Energetic: Am făcut dosarul brici, pentru o virgulă am pierdut 3.000 de euro / Dosarul s-a pierdut în neant

Un inginer constructor a avut surpriza să constate, când a încercat să aplice la programul „Casa Eficientă Energetic”, gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, că a fost penalizat cu 3.000 de euro pentru „o virgulă afurisită”.

„Chiar și eu personal am aplicat la „Casa Eficientă Energetic”, am făcut dosarul brici, am fost penalizat pentru o virgulă afurisită. La propriu, a fost o virgulă pentru care am pierdut vreo 3.000 de euro și acum dosarul este blocat. Adică s-a pierdut în neant totul nu se știe nimic despre acea finanțare”, a explicat Marius Șoflete,  inginer constructor și proiectant specializat de case pasive, în cadrul dezbaterii Sierra Quadrant „Casele pasive, soluția green pentru locuințele viitorului?”.

Acesta a explicat că, personal, nu se baza pe acea finanțare, dar a încercat să facă un „exercițiu” pentru a vedea, „dincolo experiența de proiectant și constructor, care este experiența unui beneficiar”.

Având în vedere interacțiunile cu statul, Marius Șoflete afirmă că s-a orientat către sectorul privat și singurele cazuri în care a înregistrat în activitatea sa „defazaje” au fost atunci când clienții aveau o parte din buget asigurat prin finanțări publice. „Eu, personal, evit cât de mult se poate interacțiunea” cu statul, a mărturisit inginerul.

Cu o experiență similară s-a confruntat Horia Petran, senior researcher la NIRD URBAN-INCERC și președintele la Cluster pRO-nZEB.

„Din păcate, și eu mă regăsesc, cumva, acolo, pentru că după aproape 3 ani de când am depus primul dosar la Casa Verde Fotovoltaice, am luat decizia să îmi pun fotovoltaice pe casă pe banii mei”, a declarat el, în cadrul dezbaterii Sierra Quadrant.

Marius Șoflete a vorbit însă în termeni pozitivi despre finanțările acordate de stat pentru achiziția de panouri fotovoltaice: „Am avut o serie de clienți care au aplicat la astfel de finanțări și au putut să-și monteze, pe baza acestor finanțări, sisteme de panouri fotovoltaice”.

Aici a apărut însă o altă problemă: firme de tip „căpușă” care luau aceste finanțări și veneau cu niște kituri de panouri „extrem de proaste”, bazându-se pe „inocența” beneficiarilor care se trezeau, la o finanțare de 10 000 de euro, cu echipamente în valoare de 3-  4.000 de euro, dacă le-ar fi achiziționat de pe piață la prețul real.

„Aici nu a fost neapărat problema statului, a fost problema mentalității noastre colective, „hai șefu’, să ne udăm şi noi ciocu’!”, a mai spus Marius Șoflete.