EXCLUSIV Zeci de proiecte de cumpărare sau construire de biserici în Diaspora, respinse de la finanțare de guvern / Banii – alocați proiectelor de educație / În ultimii ani, aproape jumătate din banii pentru românii de pretutindeni au mers la biserici
Ultima sesiune de finanțare din bani publici a proiectelor care vizează comunitățile de români din străinătate a dus la scăderea masivă a alocărilor pentru biserici, după cum arată documentele publice consultate de G4Media. Zeci de proiecte care vizau cumpărarea sau construirea de biserici noi în străinătate au fost respinse de la finanțare de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, aceeași instituție care în anii electorali 2023-2024 a plătit sute de milioane de lei pentru biserici din străinătate.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Instituția a respins de la finanțare proiecte precum:
– Cumpărarea bisericii Västrabokyrkan din Växjö, Suedia
– Renovarea localului unei biserici din Italia
– Cumpărare locaș de cult Iglesia Evangelica Penticostala Emanuel – Quintanar (Spania)
– Construirea unui lăcaș de cult în Canada de către Episcopia Ortodoxă Română a Canadei
– Renovarea bisericii și a spațiului comunitar din Swansea (Marea Britanie)
– Întreținerea și dotarea spațiului de cult al Parohiei Ortodoxe „Sfinții Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel” din Italia
– Achiziționarea bisericii Ruthrieston West Church Aberdeen (Scoția) de către Romanian Orthodox Parish „Saints Joachim and Anna” Aberdeen
– Finalizarea proiectului de amenajare interioară a Bisericii Ortodoxe Române din Toulouse (Franța)
– Achiziție Biserica Karlsruhe – Centrul cultural și social-educațional românesc și ortodox
– Dotarea cu fotovoltaice a clădirii bisericii Parohiei Ortodoxe Române „Nașterea Domnului” din Stuttgart
– Achiziție spațiu pentru comunitatea ortodoxă din Pavia (Italia)
În schimb, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a admis la finanțare în special proiecte educaționale și culturale:
– Repararea acoperișului Liceului comunal „Gheorghe Asachi”, orașul Herța, Ucraina
– Sprijin pentru sistemul de încălzire al liceului românesc „Ștefan cel Mare și Sfânt”
– Reparație capitală a Liceului cu predare în limba română ce poartă numele academicianului Vasile Marina din satul Apșa de Mijloc (Ucraina)
– Școala Sf. Voievod Neagoe Basarab din Aalst (Belgia)
– Festivalul de Film Românesc de la Londra, 2025
– „Diaspora românească – Generația următoare” – revista copiilor și tinerilor români din Spania
– Memoria locurilor 3.0 – Pe urmele românilor sud-dunăreni
– „Trei tenori ieșeni la Paris – punte culturală între România și Franța” (Ateneul Național din Iași)
– Festivalul ROFEST TRENDS Chicago 2025
Singurele proiecte admise care privesc biserici din străinătate sunt finanțate cu sume de câteva sute de mii de euro, de zeci de ori mai puțin decât în anii 2022-2024:
– Schimbarea acoperișului bisericii ortodoxe din Liege
– Renovare acoperiș biserică Sfântul Nectarie – Neuchâtel (Elveția)
– Dotarea bisericii românești din Komîșivka (Hagi-Curda) cu instalații moderne de eficiență energetică (Ucrain)
– Demolarea parțială a clădirii Bisericii Parohiei „Schimbarea la Față”, reconstrucție subsol și securizare perete comun cu clădirea vecin (Franța)
Sute de milioane de lei de la buget pentru biserici în guvernele Ciucă – Ciolacu – Predoiu
Schimbarea de direcție a resurselor guvernamentale vine pe fondul scăderilor de cheltuieli guvernamentale, dat fiind că guvernul vrea să diminueze deficitul bugetar-record înregistrat în 2024 și perpetuat în 2025.
G4Media a scris în mai multe rânduri despre alocările preferențiale de fonduri de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cum ar fi cei peste 61 de milioane de lei dați de guvernul Ciolacu în 2025 pentru biserici din Diaspora care au răspândit mesaje extremiste și anti-occidentale.
Tot G4Media a scris și că guvernele Ciucă și Ciolacu au plătit peste 110 milioane de lei pentru cumpărarea și construirea de biserici în Diaspora, ca și despre dezmățul din bani publici: încă 21 de milioane de lei de la guvernul Predoiu pentru biserici din Diaspora.
O analiză a finanțărilor Departamentului Românilor de Pretutindeni din perioada 2014-2024 efectuată în luna august 2025 de către Asociația The Diaspora Initiative din Marea Britanie a scos la iveală o imagine deloc plăcută a modului în care statul român se raportează la Diaspora sa.
Cercetarea a fost efectuată începând cu 2021 de către Asociația The Diaspora Initiative din Marea Britanie prin colectarea de date în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.
„Nu a fost deloc ușor, pentru că instituția nefiind digitalizată (n.r. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), nepublicând datele complete, adică decontul rambursat la final către organizații, nu exista o imagine foarte clară asupra peisajului finanțării, a gestionării fondurilor publice și nu erau standardizate numele beneficiarilor”, a declarat Andra Lucia Martinescu, cercetătoarea în cadrul asociației amintite, pentru G4Media.
Studiul a fost efectuat după ce membrii Asociației The Diaspora Initiative au constatat că nu existau niciun fel de date despre o eventuală direcție strategică a alocării banilor în Diaspora.
Bugete enorme cheltuite incoerent
Primul aspect scos în evidență de analiza Asociației The Diaspora Initiative a fost că peste 60% din bani alocați de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sunt cheltuiți în Italia și Spania, cu neglijarea altor comunități semnificative din Germania, UK sau America de Nord.
„Este o dinamică destul de recentă. Foarte mulți bani, începând cu 2021-2022, au fost îndreptați spre achiziții imobiliare asociate entităților religioase: bisericilor, parohiilor, etc. Cred că în mod arbitrar și cu o direcție politică clară milioane de lei au fost direcționate către acest portofoliu imobiliar, în detrimentul unor categorii de finanțare care ar fi creat oportunități pentru comunități, ar fi răspuns nevoilor și vulnerabilităților cu care se confruntă în străinătate”, explică cercetătoarea Andra Lucia Martinescu.
Una dintre țintele Departamentului pentru Românii de Pretutindeni ar fi trebuit să fie crearea de centre comunitare, locuri unde românii din Diaspora să se poată întâlni și să țină legătura unii cu ceilalți, dar și cu românii din țară. Acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
102 milioane de lei alocate bisericilor în 2024
De pildă, în 2024 au fost alocate bisericilor 102 milioane de lei. Concret, bani s-au cheltuit pentru achiziția de imobile și terenuri, precum și pentru construcția de clădiri pentru biserici și parohii, dar s-au dus și pe proiecte mari de reabilitare structurală către aceleași entități.
„Accesul la resurse este inechitabil pur și simplu”, punctează Andra Lucia Martinescu, aspect susținut și de una din concluziile analizei, care arată că 45% din fondurile alocate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni s-au dus către organizații religioase în perioada 2022-2024.
„Această repoziționare după 2021 evidențiază o schimbare strategică în modul de operare al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin care rețele religioase, cu precădere cele ortodoxe, sunt tratate drept vectori principali de prezentare a Diasporei”, susține Andra Lucia Martinescu.
„Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost politizat și a capitalizat electoral”
Întrebați de Asociația The Diaspora Initiative de ce alocă aproape jumătate din bani către cultele religioase, cu precădere către cele ortodoxe, reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni susțin că o fac pentru „a întări libertatea de manifestare religioasă în străinătate”.
Aceștia din urmă invocau și articolul 8 din Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, la care România a aderat: „Este dreptul persoanei de a-și manifesta credința și dreptul a înființa instituții, organizații și asociații religioase”.
„Nu a fost niciodată vorba despre faptul că nu își pot manifesta credința, pentru că biserica prin parteneriate interconfesionale avea acces la infrastructură. Spre exemplu, în Marea Britanie era pus la dispoziție spațiul de către biserica anglicană. A fost un mandat politic clar. O spun pe șleau. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de-a lungul anilor a fost politizat și a capitalizat electoral”, ține să precizeze cercetătoarea Andra Lucia Martinescu.
Banii se duceau pe evenimente fără impact major în Diaspora, un adevărat circuit al festivismului în străinătate cu fonduri publice, cum îl numesc reprezentanții Asociației The Diaspora Initiative.
Finanțările de la bugetul de stat au crescut de 15 ori doar în câțiva ani
Categoria din buget care prezintă cel mai mare interes este „Sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor”. Din analiza Asociației The Diaspora Initiative, evoluția acestei categorii în timp (adică în perioada 2017-2025, pentru care asociația a avut datele disponibile), putem observa că în anii 2022 și 2023 are loc o creștere masivă a cuantumului finanțărilor.
Dacă până în anul 2021 cuantumul finanțărilor este în medie de 9.4 milioane lei pe an, media anilor 2022-2025 este de 148 de milioane de lei pe an. Avem, deci, în această perioadă o creștere medie a cuantumului finanțărilor de peste 15 ori.
Față de perioada 2017-2021, în care finanțările au reprezentat în medie 45% din valoarea totală a bugetului, din 2022 până în 2025 media crește la 90% din valoarea totală a bugetului.
Cercetătoarea Andra Lucia Martinescu a declarat pentru G4Media că o altă problemă majoră a alocărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni vizează structurile media care au primit bani pentru a implementa proiecte în Diaspora.
Lista proiectelor admise și respinse de DRP:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.
