EXCLUSIV Peste 60% din banii alocați de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sunt cheltuiți în Italia și Spania, cu neglijarea altor comunități semnificative din Germania, Marea Britanie sau America de Nord / 45% din fonduri s-au dus către organizații religioase în 2022-2024 / Cercetător: Rețele religioase, cu precădere cele ortodoxe, sunt tratate drept vectori principali de prezentare a Diasporei

O analiză a finanțărilor Departamentului Românilor de Pretutindeni din perioada 2014-2024 efectuată de către Asociația The Diaspora Initiative din Marea Britanie a scos la iveală o imagine deloc plăcută a modului în care statul român se raportează la Diaspora sa.

Datele prezentate oferă o perspectivă unică asupra priorităților, eficienței și impactului programelor de finanțare ale DRP. Cercetarea a fost efectuată începând cu 2021 de către Asociația The Diaspora Initiative din Marea Britanie prin colectarea de date în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.

„Nu a fost deloc ușor, pentru că instituția nefiind digitalizată (n.r. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), nepublicând datele complete, adică decontul rambursat la final către organizații, nu exista o imagine foarte clară asupra peisajului finanțării, a gestionării fondurilor publice și nu erau standardizate numele beneficiarilor”, a declarat Andra Lucia Martinescu, cercetătoarea în cadrul asociației amintite, pentru G4Media.

Studiul a fost efectuat după ce membrii Asociației The Diaspora Initiative au constatat că nu existau niciun fel de date despre o eventuală direcție strategică a alocării banilor în Diaspora.

Bugete enorme cheltuite incoerent

Primul aspect scos în evidență de analiza Asociației The Diaspora Initiative a fost că peste 60% din bani alocați de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sunt cheltuiți în Italia și Spania, cu neglijarea altor comunități semnificative din Germania, UK sau America de Nord.

„Este o dinamică destul de recentă. Foarte mulți bani, începând cu 2021-2022, au fost îndreptați spre achiziții imobiliare asociate entităților religioase: bisericilor, parohiilor, etc. Cred că în mod arbitrar și cu o direcție politică clară milioane de lei au fost direcționate către acest portofoliu imobiliar, în detrimentul unor categorii de finanțare care ar fi creat oportunități pentru comunități, ar fi răspuns nevoilor și vulnerabilităților cu care se confruntă în străinătate”, explică cercetătoarea Andra Lucia Martinescu.

Una dintre țintele Departamentului pentru Românii de Pretutindeni ar fi trebuit să fie crearea de centre comunitare, locuri unde românii din Diaspora să se poată întâlni și să țină legătura unii cu ceilalți, dar și cu românii din țară. Acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.

102 milioane de lei alocate bisericilor în 2024

De pildă, în 2024 au fost alocate bisericilor 102 milioane de lei. Concret, bani s-au cheltuit pentru achiziția de imobile și terenuri, precum și pentru construcția de clădiri pentru biserici și parohii, dar s-au dus și pe proiecte mari de reabilitare structurală către aceleași entități.

„Accesul la resurse este inechitabil pur și simplu”, punctează Andra Lucia Martinescu, aspect susținut și de una din concluziile analizei, care arată că 45% din fondurile alocate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni s-au dus către organizații religioase în perioada 2022-2024.

„Această repoziționare după 2021 evidențiază o schimbare strategică în modul de operare al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin care rețele religioase, cu precădere cele ortodoxe, sunt tratate drept vectori principali de prezentare a Diasporei”, susține Andra Lucia Martinescu.

„Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost politizat  și a capitalizat electoral”

Întrebați de Asociația The Diaspora Initiative de ce alocă aproape jumătate din bani către cultele religioase, cu precădere către cele ortodoxe, reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni susțin că o fac pentru „a întări libertatea de manifestare religioasă în străinătate”.

Aceștia din urmă invocau și articolul 8 din Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, la care România a aderat: „Este dreptul persoanei de a-și manifesta credința și dreptul a înființa instituții, organizații și asociații religioase”.

„Nu a fost niciodată vorba despre faptul că nu își pot manifesta credința, pentru că biserica prin parteneriate interconfesionale avea acces la infrastructură. Spre exemplu, în Marea Britanie era pus la dispoziție spațiul de către biserica anglicană. A fost un mandat politic clar. O spun pe șleau. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de-a lungul anilor a fost politizat și a capitalizat electoral”, ține să precizeze cercetătoarea Andra Lucia Martinescu.

Banii se duceau pe evenimente fără impact major în Diaspora, un adevărat circuit al festivismului în străinătate cu fonduri publice, cum îl numesc reprezentanții Asociației The Diaspora Initiative.

Finanțările de la bugetul de stat au crescut de 15 ori doar în câțiva ani

Categoria din buget care prezintă cel mai mare interes este „Sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor”. Din analiza Asociației The Diaspora Initiative, evoluția acestei categorii în timp (adică în perioada 2017-2025, pentru care asociația a avut datele disponibile), putem observa că în anii 2022 și 2023 are loc o creștere masivă a cuantumului finanțărilor.

Dacă până în anul 2021 cuantumul finanțărilor este în medie de 9.4 milioane lei pe an, media anilor 2022-2025 este de 148 de milioane de lei pe an. Avem, deci, în această perioadă o creștere medie a cuantumului finanțărilor de peste 15 ori.

Față de perioada 2017-2021, în care finanțările au reprezentat în medie 45% din valoarea totală a bugetului, din 2022 până în 2025 media crește la 90% din valoarea totală a bugetului.

Cercetătoarea Andra Lucia Martinescu a declarat pentru G4Media că o altă problemă majoră a alocărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni vizează structurile media care au primit bani pentru a implementa proiecte în Diaspora.

Potrivit acesteia, de cele mai multe ori fondurile s-au alocat preferențial, fără să se verifice în prealabil elemente esențiale, precum politica editorială a publicației care a primit banii.

CONCLUZIILE ANALIZEI

Tendințe Identificate

Creșterea exponențială a fondurilor post-2021, cu o explozie de 15 ori în buget, ridică întrebări despre capacitatea administrativă și criteriile de alocare.

Distribuție Geografică

Concentrare masivă pe Italia și Spania (60% din fonduri), cu neglijarea altor comunități semnificative din Germania, UK sau America de Nord.

Dominanță Religioasă

45% din fonduri către organizații religioase în 2022-2024, comparativ cu mai puțin de 10% pentru servicii sociale directe.

Eficiență Variabilă

Rata de execuție de 73% ascunde disparități majore – de la 95% pentru biserici la sub 50% pentru organizații culturale mici.

Concentrare Extremă

Top 5 organizații controlează peste 30% din fonduri, indicând o lipsă de diversificare în sprijinul acordat.

Lipsa Transparenței

Date incomplete pentru 2014-2016, lipsa digitalizării și dificultăți majore în accesarea informațiilor publice.

Recomandări

Transparență Digitală

Implementarea unei platforme online cu date deschise, actualizate în timp real, accesibile publicului larg.

Diversificare Beneficiari

Stabilirea de cote maxime per organizație și încurajarea participării organizațiilor mici și medii.

Evaluare de Impact

Introducerea indicatorilor măsurabili și evaluări periodice ale impactului real asupra comunităților.

Capacitate Administrativă

Investiții în personal și formare profesională proporționale cu creșterea bugetului administrat.

Consultare Sistematică

Forumuri regulate cu reprezentanți ai diasporei pentru stabilirea priorităților și direcțiilor strategice.

Audit Independent

Evaluări externe anuale ale modului de alocare și utilizare a fondurilor publice.

Context

G4Media a scris în mai multe rânduri despre alocările preferențiale de fonduri de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cum ar fi cei peste 61 de milioane de lei dați de guvernul Ciolacu în 2025 pentru biserici din Diaspora care au răspândit mesaje extremiste și anti-occidentale.

Tot G4Media a scris și că guvernele Ciucă și Ciolacu au plătit peste 110 milioane de lei pentru cumpărarea și construirea de biserici în Diaspora,  ca și despre dezmățul din bani publici: încă 21 de milioane de lei de la guvernul Predoiu pentru biserici din Diaspora.