G4Media.ro

EXCLUSIV Patru dintre candidații care vor deveni magistrați în urma unui concurs…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

EXCLUSIV Patru dintre candidații care vor deveni magistrați în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii au fost cercetați sau condamnați penal. Printre acuzații: ucidere din culpă, lovire, șantaj, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals

Patru dintre candidații pentru care, zilele trecute, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde să devină procurori sau judecători au avut probleme penale în trecut, rezultă dintr-o documentare G4Media. Trei dintre ei au la activ condamnări penale definitive, iar în cazul ultimului, toate acuzațiile au fost clasate de procurorul de caz, dar victima de depus un memoriu la CSM în care a susținut că acesta nu are buna reputație pentru a deveni magistrat.

Întins pe mai multe luni de zile, concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii are ca scop angajarea a 467 de procurori și judecători din rândul candidaților care au vechime de 5 ani ca juriști – o cale mai ușoară de a deveni magistrat, cea clasică fiind de participare la un concurs foarte greu al Institutului Național al Magistraturii.

  • UPDATE 18.19 Exista posibilitatea ca unii dintre condamnati sau cercetati, odata ajunsi magistrati, sa primeasca pensie speciala la terminarea activitatii. In principiu, pentru ca acest lucru sa aiba loc, trebuie sa activeze ca procurori sau judecatori 20 de ani, la care se vor adauga 5 ani vechime din fosta meserie (grefier, avocat etc) perioada care este asimilata automat ca vechime de magistrat dupa concurs si repartizarea pe post. Stagiul minim de cotizare pentru pensie speciala este de 25 de ani.

Conform unor documente consultate de G4Media.ro, pe masa comisiilor din CSM s-a aflat situația a șase candidați despre care bazele de date ale Poliției, instanțelor și parchetelor arătau că au fost cercetați sau condamnați penal în trecut. Analiza acestor situații a fost făcută în contexul în care, după derularea celorlalte probe de concurs, pe care le-au trecut, fiecare candidat urma să fie verificat, la final, din punctul de vedere al bunei reputații.

Din listele publicate de CSM la secțiunea dedicată acestui concurs reiese că, la această probă, plenul CSM a respins unul dintre candidați – Alin Anton, avocat în cadrul Baroului Argeș, pentru care, pe 18 ianuarie 2024, a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru trafic de influență – ar fi pretins de la o persoană condamnată cu executare suma de 10.000 de euro, lăsând-o să creadă că are influență asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casație și

Justiție, loc unde dosarul se afla în faza de recurs în casație. Luna trecută, Anton a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Alți patru candidați care fie au fost condamnați definitiv, fie au fost cercetați de procurori au trecut de proba bunei reputații și au depus cererea de alegere a postului pe care îl preferă în sistemul de justiție: procuror sau judecător, o decizie în acest sens urmând a fi anunțată, zilele următoare, de CSM.

Astfel, pe locul 19 din cei 467 de admiși se află Sorina Petrea, grefier la o instanță din Galați, care, în 2015, a fost condamnată definitiv la 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. Ea a fost reabilitată de drept (infracțiunea s-a șters din cazierul judiciar) în aprilie 2018.

Pe locul 231 în lista viitorilor magistrați este avocatul craiovean Robert Cosmin Preda, pentru care, în 2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a pus în mișcare acțiunea penală, acuzațiile fiind de loviri și alte violențe, amenințarea, șantajul, hărțuirea, asistența și reprezentarea neloială și divulgarea secretului profesional.

În același an, cauza a fost clasată, parțial pe motivația că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege și parțial pentru că persoana vătămată – o fostă iubită – și-a retras plângerea. În timpul procedurii de la CSM, femeia a depus un memoriu, susținând că Preda nu îndeplinește condiția bunei reputații pentru a ocupa funcția de magistrat, motivul invocat fiind că este o persoană violentă și abuzivă.

În memoriu, ea a relatat faptul că Preda ar fi bătut-o, cauzându-i leziuni ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, i-ar fi deteriorat telefonul mobil, i-ar fi trimis sute de emaluri și ar fi sunat-o de sute de ori, ar fi amenințat-o, ar fi divulgat date și informații din viața sa privată etc.

Contactat de G4Media.ro, Preda a afirmat că susținerile acuzatoarei reprezintă o ”tracasare și o răzbunare” din partea acesteia, deoarece el este avocatul fostei soții a actualului ei partener într-o speță care privește tutela unui copil. ”Eu am depus la CSM documente care arată că nu am fost sancționat niciodată”, a conchis Preda.

Pe locul 297 s-a situat avocatul Dumitru Gabriel Voiniciuc din Botoșani care, printr-o sentință din 1999, a primit o amendă penală de 1 milion de lei vechi pentru săvârșirea infracțiunii de lovire. El a fost reabilitat de drept în octombrie 2006.

Pe locul 460, avocata Simona Cornelia Barbu are, din ianuarie 2017, o sentință penală definitivă într-un dosar de la Judecătoria Sectorului 3, acuzațiile procurorului de caz fiind de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. În acest caz, completul de judecată a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei.

Din informațiile G4Media.ro, pe lista candidaților admiși s-ar mai fi aflat un candidat pe care, în 2010, Curtea de Apel Timișoara l-a condamnat la 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, aceasta fiindu-i ștearsă din cazier, prin reabilitare, în martie 2013.

În cazul celor reabilitați, comisiile de analiză din CSM au luat act de faptul că aceștia nu figurau cu condamnări în cazier care să fie în interiorul unor termene de supraveghere, în timp ce, pentru Barbu, a fost invocată o decizie a Curții Constituționale care prevede că persoana față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei nu poate fi supusă vreunei decăderi sau interdicții.

Conform unei decizii din 2012 a Curții Constituționale, ”în cazul magistraţilor, buna reputaţie constituie o condiţie a încrederii publice în justiţie şi eficienţa acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiţiei şi deplina aplicare a dispoziţiilor constituţionale care reglementează înfăptuirea sa.”

În situații precedente de admitere în magistratură, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că prin reabilitare se înţelege chiar „restabilirea bunei reputaţii”, considerând că, în astfel de cazuri, pentru respingerea candidatului, este nevoie și de existenţa ”unor ecouri publice cu privire la fapta pentru care reclamantul a fost condamnat”, precum și de ”faptul că în percepţia opiniei publice ar fi ştirbită buna reputaţie”.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

18 comentarii

  1. Oamenii cu grave probleme de comportament, carora le este greu sa se adapteze la normele bunului simt, observ ca sunt considerati destepti si ca merita sa avanseze profesional, in magistratura. Si ne mai miram de im be cili tatea hotararilor judecatoresti !

    • Se vor pensiona la 48 de ani si noi le vom plati pensii speciale….

    • Daca nu ai probleme, nu poți fi controlat. Așa funcționează sistemul mafiot. Angajezi toti impostorii, le dai salarii mari, apoi îi șantajezi daca nu fac ce le ceri.

  2. În România am „luat-o cu toții din loc”. Până la ce nivel poate coborî onorabilitatea justițiarului român?

  3. Cum sunt ei reabilitati, nevinovații!

  4. Păi ăștia șantajabili sunt cei mai buni, pun în practică orice ordin venit de sus.

  5. Fix de oamenii cu experienta in infractiuni avem nevoie ca sa avem justitie de incredere. In ce judecator ati avea inccredere mai multa? In unul de care sti ca are cazier pentru spaga, loviri si santaj, sau intr-unul in care nici macar nu sti ce poate sa faca?

  6. shhh, nu criticati, sa nu afectati „independenta justitiei
    PSDNLUDMR „

  7. ”Magistrații” noștri sunt ca dalmațienii.

  8. Pai cu stirea asta si stim cine va „castiga” concursul :)))

  9. Față de acuzațiile de ucidere din culpă înțeleg raționamentul, fiindcă ucidere din culpă poate fi și că unul beat s-a împiedicat pe stradă și ai dat cu mașina peste el. Sunt lucruri care nu țin de intenție, deci nu pot fi cuantificate ca elemente ce țin de caracterul persoanei. Dar în celelalte cazuri, de violență, fals în înscrisuri etc., sunt clar cu voință și țin direct de alegerea persoanei respective, deci nu ar fi trebuit nici măcar să stea la discuții cu ei.

  10. Buna reputație include în mod inevitabil și consecințele active ale comiterii unei fapte penale ,dar și comportamentul deviant obișnuit de la normele sociale,de etică sau integritate al unei persoane care provoacă ecou în opinia publică,neputând trece nereperate neobsevate.Sub acest aspect simpla cercetare a unei persoane nu prezintă relevanță pentru subiect dacă la final s-a dispus clasarea fiind declarată nevinovăția persoanei ,condamnările pentru infracțiuni singulare neintenționate ,comise din culpă în privința cărora a intervenit reabilitarea(ștergându-se deci legal consecințele condamnării) au același efect,un incident legat de comportamentul contextual al unui unui individ pe fondul tulburărilor pricinuite de relația cu fosta iubită este un caz particular ,individual,fără repercursiuni de conduită generală ,publică(mai ales că cea în cauză și-a retras plângerea).Toate aceste cazuri nu pot afecta buna reputație a unei persoane,mai ales că aceasta a trecut prin toate exigențele unui examen nu ușor,cu cerințe și exigențe comune cu cel de admitere la INM și a fost declarată aptă din punct de vedere psihologic.

  11. Mă simt special. Dacă sunt pe cale să ocup o funcție ( să conduc o firmă, să lucrez cu bani, cu date sensibile, etc ) sau dacă firma pe care o conduc solicită ceva de la stat sau autorități locale, trebuie să prezint un cazier. Prin faptul că-mi dovedesc periodic nevinovăția în fața organelor statului, mă situez din plecare de cealaltă parte a baricadei, dincolo de care se află acest sistem incalificabil. Măcar de formă, de ”ochii lumii” s-ar cuveni să păstreze aparențele. Li se pare că ar fi o corvoadă.

  12. Pentru candidata pentru care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals ,cred că buna reputație poate fi pusă în discuție,căci noțiunea nu se confundă sau nu se suprapune cu decăderile și interdicțiile care rezultă dintr-o condamnare,vizate de decizia CCR referită în articol, comportând un examen mult mai amplu.Nu poți să pornești la drum ca magistrat cu o persoană care a săvârșit fapte penale intenționate dovedite,cum sunt cele de fals și uz de fals(chiar dacă statul prin instanța competentă a iertat-o în final de executarea pedepsei pe care i-a aplicat-o), căci prezumția de încredere publică într-o astfel de persoană este zdruncinată.

  13. Pe Dănileț l-ați suspendat pentru că a dat cu aspiratorul și ați angajat în locul lui oameni cu probleme penale. Bravo. Încredere zero în justiție.

  14. Persoanele în discuție care nu figurează cu cazier judiciar,fiind reabilitate nu au cum să fie afectate de buna reputație,căci reabilitarea are ca efect tocmai ștergerea după o perioada de timp lungă a consecințelor faptelor,ca dovadă a pierderii ecoului și rezonanței lor în comunitate,în opinia publică.Pe lângă cei doi candidați care au fost reabilitați pentru fapte din culpă,deci nu intenționate, comise în urmă cu mult timp-ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă(probabil evenimente rutiere nefericite), în aceeași ipostază se află și candidatul reabilitat pentru o lovire cu consecințe minore comisă în 2009,deci acum 15 ani.Dacă de atunci nu a mai făcut nimic reprobabil de atunci și până acum ,cum să-i afecteze asta buna reputație?Repet e vorba de persoane care au trecut de un examen foarte dificil și de o testare psihologică pe bune,exigentă chiar.

  15. Stati așa, nu am dedus bine, e vorba de o fapta de lovire cu consecințe minore comisă în 1999, deci acum 25 de ani.E un sfert de veac mai oameni buni, de atunci omul acesta nu a mai făcut nimic reprobabil, sunt 18 ani numai de când a fost reabilitat.Cum sa spui că în prezent pentru acest lucru nu are bună reputație?