EXCLUSIV Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu despre drona rusească: Avioanele F-16 au avut contact vizual și radar intermitent cu ținta, piloții au avut aprobarea de a doborî ținta, însă au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul / MApN a publicat raportul asupra incidentului: drona rusească Geran a orbitat aproximativ 50 de minute

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a explicat duminică într-o declarație pentru G4Media de ce piloții celor două avioane F-16 ridicate sâmbătă de la sol nu au distrus drona rusească intrată ilegal în spațiul aerian românesc. Ulterior, Ministerul Apărării Naționale a publicat evaluarea oficială a incidentului produs sâmbătă la granița de est a României.

”Aeronavele F-16 au avut contact vizual și radar intermitent cu ținta, piloții au avut aprobarea de a doborî ținta, însă în momentele în care au avut contact direct au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”, a declarat ministrul Moșteanu pentru G4Media.

„E o decizie de profesionalism și responsabilitate.”, a scris ministrul, câteva ore mai târziu, pe Facebook, adăugând că a stat de vorbă inclusiv cu pilotul care a condus formația de F-16.

Ministrul Moșteanu a menționat atât în declarația pentru G4Media cât și în postarea din social media că România are cadrul legal complet pentru ca forțele armate să doboare dronele fără pilot care intră pe teritoriul național, Legea 73/2005 fiind dublată de un ordin de ministru.

”Referitor la cadrul legal pentru doborârea dronele, pe 4 iulie, la zece zile după numirea în funcție, am semnat un ordin de ministru prin care stabileam că ordinul pentru doborârea dronelor poate fi dat de comandantul desemnat al Comandamentului Forțelor Întrunite”, a spus Ionuț Moșteanu.

Întrebat de G4Media de ce nu au fost adoptate încă normele legale necesare pentru doborârea avioanelor cu pilot care intră ilegal în spațiul aerian, Ionuț Moșteanu a spus că ”normele se află pe masa CSAT pentru aprobare la următoarea ședință. Până la aprobarea lor există o soluție legislativă, pe o lege mai veche care prevede că ministrul este cel care dă comanda de distrugere a unui avion străin cu pilot”.

Complementar declarației, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a publicat duminică raportul asupra incidentului. „O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei”, se arată în informarea oficială a Ministerului Apărării Naţionale, publicată după incident.

„Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la NE de Chilia Veche spre SV de Izmail, și a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se către Ucraina.

Aeronavele F-16 au avut contact intermitent cu ținta, vizual și radar, urmărind-o pe tot parcursul evoluției.

Piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, însă în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.

În sprijinul aeronavelor românești au venit și aliații germani dislocați la Mihail Kogălniceanu cu două aeronave Eurofighter Typhoon, care au monitorizat zona până la ora 21.30.” – evaluarea MApN asupra incidentului produs sâmbătă, 13 septemnbrie, de pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian național.

Explicit, MApN a condamnat „acţiunile iresponsabile ale Federaţiei Ruse”, catalogând incidentul drept o nouă provocare la adresa securităţii regionale şi a stabilităţii în zona Mării Negre.

„România rămâne ferm angajată în îndeplinirea obligațiilor sale ca stat membru al Alianței și va continua să colaboreze strâns cu partenerii și aliații pentru monitorizarea și apărarea spațiului aerian național.

Ministerul Apărării Naționale asigură opinia publică că toate măsurile necesare pentru garantarea securității naționale sunt aplicate permanent, iar structurile de apărare sunt pregătite să răspundă prompt oricărei situații similare.”, se precizează în informare.

Potrivit Legii nr. 73/2025, citată în raport, aeronavele care pătrund neautorizat în spaţiul aerian naţional pot fi doborâte în funcţie de nivelul ameninţării, „ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național”, decizia finală revenind comandanţilor desemnaţi prin planurile de operaţii.

Context

O dronă pe care ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a calificat-o drept rusească a intrat sâmbătă seară în spațiul aerian al României, dar armata nu a tras asupra ei, așa cum a făcut armata poloneză cu roiul de drone ruse miercuri. De ce a evitat România să distrugă drona rusă? Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat pentru G4Media că ”nu a fost cazul”, deși ministrul a anunțat că piloții au avut aprobarea.

Colonelul Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a confirmat duminică pentru G4Media că piloții avioanelor de vânătoare ridicate de la sol nu au tras asupra dronei rusești.

Întrebat de G4Media de ce nu a fost deschis focul asupra dronei, oficialul MApN a spus laconic: ”Nu a fost cazul. De altfel, în comunicatul de ieri (sâmbătă – n.red.) sunt explicate prevederile legislative”.

Comunicatul MApN de sâmbătă arată că ”Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18: „Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”

România nu are nici acum o procedură legală care să stabilească lanțul de comandă pentru doborârea rachetelor și avioanelor militare străine cu pilot care intră în spațiul aerian național. Legea votată cu greu în luna mai 2025, atacată la CCR de partidul extremist AUR, prevede că acest lanț de comandă trebuie aprobat de Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), o instituție condusă de președintele Nicușor Dan.

CSAT nu a discutat nici până acum chestiunea, la aproape 4 luni de la intrarea în vigoare a legii, deși Rusia și-a intensificat provocările hibride și militare în regiune. Spre exemplu, miercuri s-a înregistrat o premieră: Rusia a trimis în Polonia un roi de 19 drone, iar apărarea poloneză a atacat aceste drone.

Reamintim că Legea 73/2025 a fost adoptată abia în acest an, după peste doi ani de insistențe ale șefilor Armatei, care au atras atenția că nu au instrumentul legal care să le permită să doboare drone sau avioane pilotate inamice care atacă România pe timp de pace.

Legea a fost votată, însă partidele extremiste AUR, SOS și POT au votat împotrivă, iar ulterior au atacat-o la Curtea Constituțională. CCR a respins sesizarea și legea a intrat în cele din urmă în vigoare la 19 mai.