EXCLUSIV Cât de constituțională este ordonanța promisă de Tudorel Toader privind lărgirea termenului de contestație în anulare? O decizie CCR din 2016 explică de ce trebuie respectat termenul depunerii contestației

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ordonanța lui Tudorel Toader privind contestarea în anulare a sentințelor definitive pe motiv de compunere nelegală a completelor de 5 judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018 este neconstituțională, au atras atenția G4Media.ro surse din magistratură. Aceleași surse au indicat G4Media.ro decizia CCR nr. 501/2016. Atunci, Curtea în complet de șapte magistrați (Dorneanu, Minea, Morar, Pivniceru, Zoltan, Teodoriu, Zegrean), fără opinie separată, i-au dat dreptate lui Marian Iancu de la Poli Timișoara, aflat în închisoare, și au decis că persoanele condamnate pot formula oricând contestație în anulare doar ”când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă”.

În rest, a stabilit Curtea, la paragraful 25 din decizia 501/2016:

• ”Curtea constată că formularea, în mod condiționat, a contestației în anulare – cale extraordinară de atac, de retractare -, prin respectarea unui termen de introducere a acesteia, are ca finalitate buna administrare a justiției, ocrotirea, pe de o parte, a garanțiilor procesuale ale părților, iar, pe de altă parte, a autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive, a securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive. Curtea reține că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite retractarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat doar în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală. Așadar, Curtea reține că instituirea unui termen, pentru formularea contestației în anulare, este in abstracto o măsură rezonabilă pentru impunerea unei rigori și discipline procesuale, în vederea soluționării într-un termen rezonabil a procesului penal și o garanție că această cale de atac nu va deveni o posibilitate a părților interesate de a înlătura, oricând, efectele pe care trebuie să le producă hotărârile judecătorești definitive”, a arătat CCR la paragraful 25 din decizia 501/2016.

Vezi decizia aici.

Aceleași surse au explicat pentru G4Media.ro că, deși OUG lui Tudorel este vădit neconstituțională, ea își va produce efectele imediat ce va intra în vigoare și ar trebui atacată de urgență la CCR de către Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. Pe de altă parte, n-ar fi prima dată când CCR și-ar încălca propria jurisprudență în cazul în care ar declara constituțională o eventuală OUG promovată de Tudorel Toader.

Val de contestații în anulare. Între timp, tot mai mulți condamnați ieșiți din termenul de 30 de zile de la comunicarea sentinței definitive motivate au formulat contestație în anulare în așteptarea OUG salvatoare a lui Tudorel.

Este și cazul fostei judecătoare ICCJ, Gabriela Barbălată, al fostului prim-adjunct al procurorului general Marcel Sâmpetru și a lui Mihai Vlad, fost șef al serviciului secret al MAI din Ilfov.

În iunie 2015, cei 3 au fost condamnați de un C5 al ICCJ pentru favorizarea infractorului și furnizare de informații nedestinate publicității. Judecătoarea Barbălată a primit 4 ani de detenție cu executare, iar procurorul Sâmpetru și ofițerul Mihai Vlad, câte 2 ani cu suspendare.

Judecătoarea Barbălată a fost găsită vinovată pentru că l-a anunțat pe șeful SIPI Ilfov Mihai Vlad că a emis mandat de siguranță națională (MSN) pe numele unor persoane. În schimb, fostul vicepreședinte al CSM, procurorul George Bălan, a fost achitat. El este singurul care ar avea de pierdut din această afacere judiciară, dacă Tudorel Toader promovează OUG-ul privind completurile de 5 judecători și procurorii depun, la rândul lor, contestație în anulare.

Dosarul a devenit celebru ca urmare a unei stenograme în care inculpații vorbeau foarte plastic despre posibila decuplare a binomului SRI – DNA, văzute precum ”curentul” și ”motorul”, ceea ce s-a realizat, dar nu în 2012, ci patru ani mai târziu, în 2016.

”PETRACHE MARIAN (președinte PNL CJ Ilfov n.r.): Cel mai important…Adică să pui mâna pe putere și pe informație
SÂMPETRU MARCEL: Exact
PETRACHE MARIAN: Păi asta înseamnă, nu? Păi ai de fapt curentul, care înseamnă informația și puterea care înseamnă DNA-ul și parchetul, care înseamnă motorul, da?
SAMPETRU MARCEL: Corect.
PETRACHE MARIAN: Trebuie să pui mâna pe curent și pe urmă pe motor, nu?
SAMPETRU MARCEL: Da”

Fosta judecătoare ICCJ Georgeta Barbălată a avut termen pentru contestația în anulare pe 28 ianuarie. Procesul s-a amânat pentru 25 februarie.

Totodată, ea a formulat și o excepție de neconstituționalitate privind limitarea formulării contestației în anulare la 30 de zile de la comunicarea sentinței definitive motivate. Excepția are termen pentru declararea (in)admisibiliății tot pe 25 februarie. Judecătoarea Barbălată a mai depus în trecut o contestație în anulare, care i-a fost respinsă în mai 2016.

Context. Acum, doar condamnații care au fost în termenul de 30 de zile de depunere a contestației în anulare de la comunicarea sentinței definitive au putut face contestație în anulare. Printre ei se numără Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova (fost ministru PSD al Transporturilor), Constantin Niță (fost ministru PSD al Energiei); ei au putut depune contestație în anulare și au o șansă să scape de condamnările primite din partea C5-urilor declarate nelegal constituite de CCR.

Tudorel Toader a anunțat pe 28 ianuarie la Antena 3 că va propune „probabil în termen scurt“ ordonanța de urgență pentru contestația în anulare a sentințelor date de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018. Ministrul Justiției vrea să le permită să facă contestație în anulare tuturor celor condamnați de completurile de cinci judecători (C5) de la Înalta Curte declarate nelegal constituite de CCR în perioada 2014 – 2018.

Miza. Înseamnă posibila anulare a sentințelor, rejudecarea apelurilor și redobândirea de către contestatari a prezumției de nevinovăție. Aceasta ar putea însemna pentru Liviu Dragnea, de exemplu, eliminarea interdicției de a fi premier (cel puțin pentru moment, până la o eventuală nouă sentință definitivă).

Alți condamnați precum Ridzi, Severin sau Cocoș au executat o parte din pedepsele cu închisoarea și au fost eliberați condiționat, însă rejudecarea apelurilor ar putea însemna pentru ei că nu trebuie să mai plătească prejudiciile la care au fost condamnați, cel puțin până la o eventuală nouă sentință definitivă de condamnare. Vezi aici un top al condamnaților care ar putea scăpa prin ordonanța lui Tudorel.