G4Media.ro

Top 10 condamnați penal care ar putea să scape de sentințe dacă…

Top 10 condamnați penal care ar putea să scape de sentințe dacă Tudorel Toader dă ordonanța privind completurile de 5 judecători

Mai mulți politicieni de prim rang, oameni de afaceri cu conexiuni politice, magistrați și foști conducători ai armatei ar putea beneficia de ordonanța de urgență anunțată de ministrul Justiției Tudorel Toader privind contestarea în anulare a sentințelor definitive prin care au fost condamnați definitiv de Completurile de 5 judecători (C5) ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în perioada 2014 – 2018 și declarate nelegal constituite de CCR.

Printre cele mai sonore nume se numără liderul PSD Liviu Dragnea, fostul europarlamentar PSD Adrian Severin, fostul ministru PSD al Transporturilor Miron Mitrea, fostul ministru PDL al Tineretului și Sportului Monica Iacob Ridzi, fostul deputat PDL Florin Popescu, fostul ministru PDL al Comunicațiilor Gabi Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoș (fostul soț al Elenei Udrea), Dumitru Nicolae zis Nicu Niro, fostul ministru PNL al Apărării, generalul Corneliu Dobrițoiu, foștii șefi ai spionajului militar, generalii Gheorghe Rotaru și Francisc Radici, fostul șef al Comunității Naționale de Informații, generalul Sergiu Medar, foștii înalți magistrați, Georgeta Barbălată (judecătoare ICCJ), Gabriela Ghiță, Marcel Sâmpetru (foști adjuncți ai procurorului general al României), Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, acum avocatul Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea.

Acum, doar condamnații care au fost în termenul de 30 de zile de depunere a contestației în anulare de la comunicarea sentinței definitive au putut face contestație în anulare. Printre ei se numără Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova (fost ministru PSD al Transporturilor), Constantin Niță (fost ministru PSD al Energiei); ei au putut depune contestație în anulare și scăpa de condamnările primite din partea C5-urilor declarate nelegal constituite de CCR.

Tudorel Toader vrea să le permită să facă contestație în anulare tuturor celor condamnați de completurile de cinci judecători (C5) de la Înalta Curte declarate nelegal constituite de CCR în perioada 2014 – 2018. Înseamnă posibila anulare a sentințelor, rejudecarea apelurilor și redobândirea de către contestatari a prezumției de nevinovăție. Aceasta ar putea însemna pentru Liviu Dragnea, de exemplu, eliminarea interdicției de a fi premier (cel puțin pentru moment, până la o eventuală nouă sentință definitivă). Alți condamnați precum Ridzi, Severin sau Cocoș au executat o parte din pedepsele cu închisoarea și au fost eliberați condiționat, însă rejudecarea apelurilor ar putea însemna pentru ei că nu trebuie să mai plătească prejudiciile la care au fost condamnați, cel puțin până la o eventuală nouă sentință definitivă de condamnare.

Vezi mai jos pe larg un top 10 condamnați de completurile de 5 judecători de la ICCJ în perioada 2014 – 2018 și care ar putea beneficia de ordonanța lui Tudorel, dacă aceasta va fi adoptată de guvern.

1. Liviu Dragnea – Pe 22 aprilie 2016, liderul PSD a fost condamnat de un C5 al ICCJ la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă la Referendumul din iulie 2012 privind demiterea președintelui Traian Băsescu.

Judecătorii l-au găsit vinovat pe Dragnea pentru că, în calitate de secretar general al partidului, a coordonat campania de fraudare a referendumului. Scrutinul din vara lui 2012 a rămas de pomină în istoria recentă a României. Au fost înregistrate prezențe chiar și de 250 la sută pe listele suplimentare. Așa au apărut bancurile cu morții din Teleorman care s-au sculat din somnul cel de veci pentru a vota. În realitate, procurorii au probat că Dragnea personal a dat mai multe sms-uri prin care a îndemnat mașinăria de partid să scoată lumea la vot cu orice chip, ceea ce reprezintă infracțiune.

Completul a fost prezidat de șefa ICCJ de la acea vreme, Livia Doina Stanciu (acum, judecător la CCR) și format din magistrații Angela Dragne, Luciana Mera, Luminița Zglimbea și Ioana Bogdan. Rechizitoriul a fost semnat în septembrie 2013 de procurorul DNA Lucian Papici și confirmat de șefa DNA de atunci, Laura Codruța Kovesi.

Dacă procesul lui Liviu Dragnea s-ar rejudeca, el ar beneficia din nou de prezumția de nevinovăție, nu ar mai avea antecedente penale, cazierul său fiind albit. Prin urmare, nu ar mai avea interdicția de a ocupa funcții numite și ar putea deveni premier.

2. Adrian Severin – Fostul europarlamentar PSD a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenție în noiembrie 2016 de un alt C5 al ICCJ după ce a fost prins de jurnaliștii de la The Sunday Times cerând mită ca să voteze legi în Parlamentul European. Printre ”victimele” jurnaliștilor britanici s-au numărat și alți europarlamentari, un austriac, un spaniol și un slovac. Toți, fără excepție, și-au înaintat demisia din Parlamentul European după declanșarea scandalului, mai puțin Adrian Severin. După condamnare, Severin a ispășit 1 ani și 3 luni de închisoare la Rahova, însă a rămas cu cazier.

3. Monica Iacob Ridzi – Pe 16 februarie 2016, fostul ministru PDL al Tineretului și Sportului a fost condamnat la 5 ani de detenție efectivă în dosarul 2 Mai. Ridzi a fost obligată și la restituirea prejudiciului de 600.000 de mii de euro. Ea a executat 2 ani și 8 luni de detenție, dar a achitat doar o mică parte din prejudiciu, potrivit tolo.ro, așa că rejudecarea procesului ar putea să o scape, cel puțin pentru moment, de plata acestor bani.

4. Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro, fostul primar PDL din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan zis Pinalti și Gabi Sandu, fost ministru PDL al Comunicațiilor.

În octombrie 20016, cei patru au fost condamnați de un C5 al ICCJ la pedepse între 2 ani și 4 luni și 6 ani cu executare, în primul dosar Microsoft. Și-au ispășit pedepsele și au fost eliberați condiționat, însă au de plătit foarte mulți bani la stat, așa că rejudecarea procesului și redobândirea prezumției de nevinovăție i-ar putea ajuta.

”Dispune confiscarea de la inculpatul Cocoș Dorin a sumei de 9.000.000 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb al B.N.R. din data plății.

Dispune confiscarea de la inculpatul Dumitru Nicolae a sumelor de 2.050.000 USD și 1.000.000 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb al B.N.R. din data plății.

Dispune confiscarea de la inculpatul Ștefan Gheorghe a sumei de 3.996.360 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb al B.N.R. din data plății.

Dispune confiscarea de la inculpatul Sandu Gabriel a sumei de 2.196.035 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb al B.N.R. din data plății.

Obligă pe inculpații Sandu Gabriel, Cocoș Dorin și Ștefan Gheorghe la plata sumei de câte 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel”, se arată în sentința ICCJ.

5. Cătălin Rădulescu, zis deputatul Mitralieră. Pe 5 decembrie 2016, un C5 al Înaltei Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe deputatul PSD Cătălin Rădulescu la un an și 6 luni de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de 4 ani pentru efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția și dare de mită.

6. Generalii Corneliu Dobrițoiu, Francisc Radici, Sergiu Medar și Gheorghe Rotaru. Generalii au fost condamnați la pedepse cu suspendare între 1 an și 6 luni și 2 ani și 2 luni de închisoare pentru și-au cumpărat apartamentele de serviciu, deși nu aveau dreptul. Generalii au fost obligați și la plata prejudiciilor către stat.

”- inculpatul Dobrițoiu Corneliu la plata sumei de 15.846,7 lei;
– inculpatul Radici Francisc la plata sumei de 239.255,8 lei;
– inculpatul Medar Sergiu-Tudor la plata sumei de 8.286,32 lei;
– inculpatul Rotaru Gheorghe la plata sumei de 175.215,67 lei”, potrivit sentinței definitive.

Generalul Corneliu Dobrițoiu a fost ministru al Apărării în primul Guvern USL. Generalii Francisc Radici și Gheorghe Rotaru au fost șefi ai spionajului militar. Generalul Sergiu Medar a fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu pentru apărare și securitate națională și șef la Comunității naționale de informații.

7. Judecătoarea ICCJ Georgeta Barbălată, fostul prim-adjunct al procurorului general Marcel Sâmpetru și Mihai Vlad, șef al serviciului secret al MAI din Ilfov. În iunie 2015, cei 3 au fost condamnați de un C5 al ICCJ pentru favorizarea infractorului și furnizare de informații nedestinate publicității. Judecătoarea Barbălată a primit 4 ani de detenție cu executare, iar procurorul Sâmpetru și ofițerul Mihai Vlad, câte 2 ani cu suspendare. Judecătoarea Barbălată a fost găsită vinovată pentru că l-a anunțat pe șeful SIPI Ilfov Mihai Vlad că a emis mandat de siguranță națională (MSN) pe numele unor persoane. În schimb, fostul vicepreședinte al CSM, procurorul George Bălan, a fost achitat. El este singurul care ar avea de pierdut din această afacere judiciară, dacă Tudorel Toader promovează OUG-ul privind completurile de 5 judecători și procurorii depun, la rândul lor, contestație în anulare.

Dosarul a devenit celebru ca urmare a unei stenograme în care inculpații vorbeau foarte plastic despre posibila decuplare a binomului SRI – DNA, văzute precum ”curentul” și ”motorul”, ceea ce s-a realizat, dar nu în 2012, ci patru ani mai târziu, în 2016.

”PETRACHE MARIAN (președinte PNL CJ Ilfov n.r.): Cel mai important…Adică să pui mâna pe putere și pe informație
SÂMPETRU MARCEL: Exact
PETRACHE MARIAN: Păi asta înseamnă, nu? Păi ai de fapt curentul, care înseamnă informația și puterea care înseamnă DNA-ul și parchetul, care înseamnă motorul, da?
SAMPETRU MARCEL: Corect.
PETRACHE MARIAN: Trebuie să pui mâna pe curent și pe urmă pe motor, nu?
SAMPETRU MARCEL: Da”, este una dintre stenogramele din dosar.

8. Miron Mitrea. Pe 13 februarie 2015, fostul ministrul PSD al Transporturilor din epoca Năstase a primit 2 ani de închisoare cu executare și ”interzicerea, pe o perioadă de 2 ani, în timpul cât și după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în organele puterii de stat și în funcții elective de stat sau publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată”, potrivit sentinței ICCJ. Mitrea a executat mai puțin de un an la Poarta Albă, după ce și-a schimbat buletinul cu unul de Constanța, însă are de achitat 327.928 lei, bani pe care i-ar fi primit mită.

9. Avocatul Bombonicăi Prodana, fostă Dragnea, ex-judecătorul CSM, Adrian Toni Neacșu. În martie 2015, el a fost condamnat definitiv de un C5 al ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudă cu ore suplimentare. Neacșu este cel care a invocat în premieră nelegalitatea compunerii completurilor de cinci judecători de la ICCJ. Interesant că avocatul nu a invocat nelegalitatea completului în 2015, când a fost el condamnat, ci abia acum, când este judecat Liviu Dragnea.

10. Fosta șefă a Biroului de Relații internaționale din Parchetul general, procuroarea Angela Nicolae. Pe 15 iunie 2015, ea a fost condamnată de un C5 al ICCJ la 4 ani de închisoare cu executare și ”interzicerea, atât pe timpul, cât și pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de trafic de influență, în formă continuată”, potrivit sentinței.

Foto: Liviu Dragnea la DNA (Cătălin Lupășteanu)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

14 comentarii

  1. Adică faptul de a rejudeca o cauză înseamnă automat achitarea ?!? Dacă instrumentarea este „beton” nimeni nu poate schimba sentința în sensul de a trece de la condamnare la achitare.

    • Vezi ca nu mai treci clasa I acum.. o repeti pt ca ai clar dificultati la citit si inteles textul.
      Ce e asa greu? Dragnea spre exemplu, ar putea ajunge premier, ca nu mai are condamnarea definitiva.
      Mai mult, coroborat cu deciziile CCR recente, multe din probele REALE in baza carora au fost condamnati ar putea fi anulate pt ca ccr e sluga psd.
      Deci despre ce vb? E ca si cum ai avea un concurs iar adversarul ti-e legat la ochi si maini si apoi ne miram cum nu castiga.. in caz ca nu te-ai prins, justitia e cea legata.

    • @ eddie

      iae la intrebari pe tarcea-parcea si pe stanciu ! Ele sunt numai bune de trimis in judecata pr ca au incalcat legea.

      Vedeti ca mandolina s ar putea sa si o ia in sol major, caci si dosarul lui tb rejudecat.

    • 1. Rejudecarea la 4-5 ani dupa decizia definitiva? La termenul de prescriptie v-ati gandit? Ca e legat de marimea maxima a pedepsei. Si toate au scazut prin noul cod penal. Scapa pe capete, ca vorbim de fapte din 2010-2014. Se vor amana procesele in draci, pana in 2013 nu o sa vezi alta decizie definitiva.

      2. Vezi ca incep sa taie si din probe. Desi probele in sine sunt beton si nu pot sa fie contestate, ca atare. CCR a decis ca daca sunt obtinute de catre SRI e cam naspa. Se elimina deci si probele astea. Recent, intr-un dosar a lui Mazare, asa s-a procedat. Mazare care isi face puscaria in Madagascar, dar justitia noastra are deja o intelegere maxima fata de condamnati care sunt si fugiti din tara.

      Da, rejudecarea inseamna in cea mai mare parte din cauza ca aia care sunt acum condamnati scapa de condamnare.

      O mizerie fara seama, aruncam la codul de hartie sute de decizii definitive ale ICCJ din pixul lui Tudorel. Iti dai seama ca asta se poate aplica oricand si oricum? Ca orice putere politica ce vine la guvernare de aici incolo poate proceda la fel? Ca PUTEREA IN STAT numita justitie a ajuns hartie igienica cu care CCR-ul sterge partidul de guvernamant la dos?

  2. Pentru un accident la schi ti se ia permisul de bicicleta? Multumesc.

    • FMMPSDfanilorindiferentilorsitie

    • Nu e ”indiferent”, e un fel de troll (nu cred ca e platiti) pesedist care face pe desteptu’ pe aici! Daca te uiti la ”poantele” lui, zici ca a lucrat la revista Urzica in 1980!

  3. Toata spuma mafiei intra in legalitate.

    • Exact asa arata, ca o mafie, ca o caractita ce a cuprins tot aparatul statului roman: politicieni de la putere (PSD), politicieni de la fosta putere (PNL/PDL), caratori trans-partinici de valize cu bani (gen Cocos sau Niro), generali de armata, magistrati cumparati de Voicu la kilogram si asa mai departe.

      Asta e statul paralel, in toata hidosenia lui. O mafie care a corupt tot si care a patruns peste tot.

      P.S. Si asta e la nivelul de sus al statului. Dar nu se opreste acolo. Cancerul asta e cvasi-generalizat in corpul statului roman. Uite declaratii lui Seplecan, fost presedinte CJ Cluj, din partea PNL, in fata instantei:

      „Declaraţiile mele în faţa judecătorilor au constat în explicarea sistemului, care este format din politicieni, poliţişti, judecători, procurori, medici, doctori, profesori, profesori universitari. Nu e o mafie ca în Sicilia, unde sunt câteva familii, în acest sistem sunt oameni din toate instituţiile infiltraţi politic – oameni fără pregătire angajaţi de partide în anumite posturi, să zicem la Direcţia Silvică sau la Direcţia de Sănătate Publică. În momentul când un om politic cu influenţă dorea să-şi rezolve vreo problemă – să-şi taie nişte brazi sau să-şi ia un teren în concesiune – întreba: „Pe cine avem la Direcţia Silvică?” Oameni angajaţi cu 2, 3, 4, 5, 10 ani în urmă acolo de partid, care au rămas datori pentru că au primit o slujbă, şi la Stat e bine, nu lucri în weekend, ai prime de sărbători, termini la 4 după-masa munca, se executau.

      Oamenii care îs tehnocraţi, şi nu vorbesc de tehnocraţii lui Cioloş, ci de oameni cu experienţă şi cu vechime de 20 de ani într-o instituţie, aceştia nu se prea băgau. Cei care erau infiltraţi politic trebuiau să facă anumite lucruri, despre care nu pot să spun, neapărat, că erau ilegale, dar nu erau nici legale. De exemplu, o adeverinţă care se elibera între una şi 30 de zile era eliberată în 3 ore. Era forţată un pic legea. Nu pot să spun eu că sunt ilegalităţi, că nu sunt organ de control, dar cel puţin era forţată legea.

      Atunci, tot timpul la cei care se aflau în conducerea acestor partide veneau alţi colegi de partid, vecini, prieteni, cunoscuţi etc. şi spuneau: „Bă, Marius Nicoară” (Marius Nicoară – ex preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj-nr), „Bă, Daniel Buda” (preşedintele PDL Cluj), „Bă, Seplecan” … „Nu ştii pe cineva la ITM? la AJOFM? DSP? şi aşa mai departe”. Această mizerie, creată bineînţeles de politicieni, începând din anii 90, de la Iliescu, Roman şi ceilalţi, s-a dus în ultimii 29 de ani ca bulgărele de zăpadă şi acum a puşcat, dar asta nu înseamnă că cei care sunt acum la conducere sunt vinovaţi pentru toată mizeria care s-a întâmplat până acum. Acest sistem este, după părerea mea, statul paralel.”

  4. Din păcate Vosganian in prostia lui a avut dreptate. Nu pot scăpa pe rand ci doar toți odată. Vai de țărișoara asta. Suntem din nou în perioada fanariotă. Acum e Dragnea și Tăriceanu prim fanarioți.

  5. Pai daca se revizuiesc sentintele celor condamnati, atunci sa se revizuiasca si sentintele tuturor celor achitati. P.S. Daca nu bagi hotii la parnaie te baga ei pe tine daca au posibilitatea….

  6. Bine ca dati legi sa scapati voi care a-ti furat cu sacul!Imi faceti greata !Doar ptr voi faceti legile o tara de tot rasul cu oameni corupti la conducere !

  7. „Interesant că avocatul nu a invocat nelegalitatea completului în 2015, când a fost el condamnat, ci abia acum, când este judecat Liviu Dragnea.”
    – Asta e chiar foarte interesant. Se vede clar ca toata chestia e pentru Dragnea.

  8. daca aceste pesoane nu sunt condamnate de completele de 5 alese aleatoriu(fara cate un sef de la iccj inclus automat)justitia are o mare problema,concluzia ar fi ca vechile complete cu un sef in componenta dadeau condamnari la comanda!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.