EXCLUSIV Bucureștiul riscă să rateze finanțarea de la UE pentru incineratorul ecologic de deșeuri pentru că nu s-a decis unde să îl construiască

Bucureștiul riscă să piardă potențiala finanțare din fonduri europene a proiectului care prevedea construirea unui mare incinerator de deșeuri municipale, potrivit informațiilor G4Media.ro din surse europene și guvernamentale.

Principalul motiv? Autoritățile din București și Ilfov nu s-au pus de acord cu amplasamentul incineratorului. Inițial, în august 2019, Consiliul General al Municipiului București a vrut să îl construiască pe locul actualei centrale CET Progresu, în Sectorul 4, pe Strada Pogoanelor 1A. Dar pentru că primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, s-a opus și a amenințat cu declanșarea unui referendum local, Primăria condusă de Gabriela Firea a căutat altă soluție, iar în februarie acest an Consiliul General a adoptat o hotărâre prin care va căuta un teren pe care să-l cumpere.

Dar toate aceste amânări au impact asupra posibilei finanțări a proiectului cu fonduri europene, esențiale pentru o investiție estimată de consultant la 146,5 milioane de euro.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

”În cadrul acestui proiect care este încă în analiză, s-au cerut foarte multe clarificări părții române. Până în acest moment, mare parte din aceste clarificări nu au venit sau nu au oferit date care să înlături dubiile că acest proiect este unul util politicilor UE”, au declarat pentru G4Media.ro surse europene.

• Primăria București nu a răspuns la întrebările adresate de G4Media.ro pe această temă.

Municipiul București a depus la Comisia Europeană, prin Ministerul Fondurilor, un proiect pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor, una dintre principalele prevederi ale acestuia fiind construirea unui incinerator gigantic de deșeurilor reziduale, rămase după colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor. Incineratorul trebuie construit până la finalul anului 2023 – ultimul în care România poate atrage fondurile din actualul exercițiiu financiar, în caz contrar neputând apela la fondurile UE.

Din cauza lipsei informațiilor legate de amplasarea incineratorului, Comisia Europeană nu are avizată în acest moment nici o suma de bani pentru realizarea sau începerea construcției unui incinerator de deșeuri in București în acest an sau în anul următor, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale și din Comisia Europeană. Mai mult, ”acordarea finanțării pentru un astfel de proiect nu a fost aprobată sau pre-aprobată prin niciun document al Comisiei sau al organismelor din subordine”, au declarat sursele citate.

Context: Practic, incineratorul ar urma să ardă deșeurile reziduale depozitate acum în gropile de gunoi din jurul Capitalei, după ce în prealabil au fost sortate deșeurile valoroase.

Incineratorul poate trata aproximativ 235.000 tone de deşeuri anual, din cele un milion de tone de deşeuri care se generează la nivelul Municipiului Bucureşti. El face parte dintr-un Master plan pentru gestionarea integrată a deşeurilor din capitală, votat în luna august în şedinţa de Consiliu General.

Cum e situația în alte state europene? Legislația comunitară, dar și experiența ultimelor decenii a dus la dispariția treptată a gropilor de gunoi, considerate focare de infecție, și înlocuirea lor cu instalații industriale complexe. Incineratoarele au ajuns responsabile pentru gestionarea a 50% din deșeurile din Suedia, de exemplu.

Consilierii opoziției au contestat proiectul. Ciprian Ciucu a declarat la acel moment că incineratorul este ”supradimensionat” și spune că ”Bucureștiul nu produce atât gunoi cât va trebui să ardă acel incinerator, astfel că pentru ca investiția să fie justificată, va trebui să facem rost de gunoi care să fie ars la București din țară și import”.

„Ceea ce e tehnologie cumva perimată noi o luăm ca mare investiţie a oraşului nostru”, a declarat şi consilierul general al USR, Alexandru Gâdiuţă, potrivit Agerpres.

Cele mai importante prevederi din Masterplanul realizat de firma de consultanță Ramboll:

• Conform estimărilor făcute de consultantul Primăriei București, în 2016 în municipiul București au fost generate peste un milion de tone de deșeuri municipale. Deși populația Bucureștiului reprezintă circa 9% din populțaia României, cantitatea de deșeuri generată reprezintă circa 20% din cantitatea totală la nivel național.
• Acum, cea mai mare parte a deșeurilor este colectată în amestesc (doar 27.000 de tone de deșeuri reciclabile au fost colectate separat în 2016).
• Conform condițiilor existente, analizând costurile de investiție, operare și întreținere, veniturile generate, alternativa propusă de consultant este Tratarea deșeurilor reziduale în instalație de tratare termică cu valorificare energetică. În instalație se vor trata numai deșeurile reziduale, rămase după colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor.
• Planul de investiții pe termen lung, în valoare de 462 de milioane de euro, se întinde pe mai mulți ani și prevede investiții majore: instalație de incinerare, colectare separată, stații de sortare, instalații de tratare a deșeurilor reziduale.

Foto: Incinerator de deșeuri (Sursa: Wikipedia)