EXCLUSIV Broșteni, o economie dependentă de pădure. Localitatea din Suceava devastată de inundațiile din iulie 2025 se hrănește aproape complet din industria lemnului

Informații recente arată că zona orașului Broșteni se susține aproape exclusiv economic pe industria lemnului, iar pădurea este principalul furnizor de locuri de muncă și venituri pentru locuitori. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS) din anul 2022, în întreg arealul economic al Broșteniului, cuprinzând și localitățile învecinate, au fost active 101 firme, generând o cifră totală de afaceri de peste 165 de milioane de lei. Din punct de vedere al forței de muncă, acestea au angajat în total 418 salariați.

Cele mai profitabile și numeroase companii sunt din domeniul exploatării și prelucrării lemnului, care însumează peste 90% din cifra de afaceri și majoritatea locurilor de muncă.

„Tăierea și rindeluirea lemnului” este principala activitate economică, cu 79 de firme active, care au generat venituri de aproape 125 de milioane de lei și au angajat 331 de persoane – adică peste 75% din totalul salariaților din zonă.

Pe locul doi se află activitățile de comerț cu ridicata al materialului lemnos, cu 14 firme și o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de lei, urmate de fabricarea produselor din lemn, cu o contribuție modestă, dar constantă. Celelalte ramuri economice sunt aproape inexistente sau marginale.

Viiturile din iulie 2025 au antrenat tone de material lemnos din exploatări, divulgând astfel tăierile masive de pe versanții râului Bistrița. Viaductul de la Poiana Largului, situat la granița dintre județele Neamț și Suceava, a fost transformat într-un adevărat baraj de lemne, bușteni și resturi aduse de viitura formată pe râul Bistrița. O imagine aeriană din 29 iulie arăta sute de trunchiuri de copaci și resturi forestiere adunate pe toată lungimea podului, blocând aproape complet curgerea apei. Fenomenul s-a produs în urma precipitațiilor abundente, însă existau semne de întrebare legate de volumul mare de copaci tăiați care indicau un jaf al tăierilor de păduri.

Profesor de geografie: Viitura de la Broșteni nu a fost un fenomen extrem, ci un avertisment despre efectele defrișărilor și schimbărilor climatice

Inundațiile recente care au afectat zona Broșteni–Poiana Largului nu sunt un episod izolat, ci rezultatul unui cumul de factori naturali și antropici, afirmă profesorul Daniel Diaconu de la Facultatea de Geografie a Universității din București.

„A fost un cumul de factori. Precipitații căzute timp de trei zile, colmatarea albiei Bistriței de aluviuni și construcții ridicate în albie au dus la apariția a trei vârfuri ale viiturii”, explică profesorul pentru G4Media. Conform acestuia, deși nivelul râului a crescut semnificativ, nu s-au depășit cotele de inundație: „La Broșteni, cota de pericol este de 300 cm, dar s-a înregistrat un maxim de 190 cm.”

Ceea ce transformă totuși aceste fenomene într-unele devastatoare este legătura directă cu schimbările climatice și cu despăduririle masive. Potrivit datelor INS, în 2023 au fost exploatate peste 18 milioane de metri cubi de lemn, 20% provenind din județele Suceava și Neamț – zone montane predispuse la viituri.

„Este evident că despădurirea joacă un rol crucial. Lipsa pădurilor favorizează formarea torenților și transportul de aluviuni în râuri, ceea ce amplifică riscurile”, menționează Diaconu. În plus, fiecare grad Celsius în plus din cauza încălzirii globale determină o creștere cu 7% a precipitațiilor extreme zilnice – ceea ce înseamnă, spune el, „episoade similare tot mai dese în anii ce vin”.

Specialistul sugerează că inundațiile din zonele montane pot deveni o normă, nu o excepție, dacă nu are loc o schimbare reală în gestionarea pădurilor și în amenajarea teritoriului.

Mini-interviul cu Prof. Daniel Diaconu, Facultatea de Geografie, Universitatea din București

1. Care sunt cauzele geografice și climatice care au favorizat viitura din zona Broșteni–Poiana Largului?

„A fost un cumul de factori. Precipitații căzute de-a lungul a trei zile, nu neapărat foarte mari cantitativ, însă concentrate pe anumite intervale orare. Viitura a avut 3 vârfuri, unul la 24 de ore de la începutul ploii. O altă cauză a fost colmatarea albiei Bistriței de aluviuni, din cauza despăduririlor. De asemenea, unele construcții încadrate în albia râului, inclusiv poduri subdimensionate, au fost blocate de bușteni și deșeuri, formând baraje care au amplificat efectul viiturii.”

2. Putem vorbi despre un fenomen extrem singular sau este o consecință a schimbărilor climatice și a practicilor locale?

„După părerea mea, nu este un fenomen extrem. La Broșteni cota de inundație este de 250 cm, cota de pericol 300 cm, iar maximul atins a fost 190 cm. Nu s-a atins cota critică. Viiturile rapide sunt comune aici. Dar, da, schimbările climatice accentuează frecvența acestor fenomene – mai ales prin precipitații intense pe termen scurt. Defrișarea și antropizarea accentuează aceste efecte.”

3. În ce măsură tăierile de pădure din zonă contribuie la frecvența și intensitatea viiturilor?

„Este evident că despădurirea joacă un rol crucial. În 2023, conform INS, s-au recoltat 18,7 milioane m3 de lemn, din care 42% au fost rășinoase – deci din zone montane. Suceava și Neamț au cumulat 20% din total. Iar zona centrală și de nord a Moldovei a fost printre cele mai frecvent afectate de inundații. Neegalând Europa de Vest ca pierderi economice, totuși și aici avem miliarde de euro pierderi din astfel de fenomene.”

„De altfel, studiile arată că fiecare grad Celsius în plus din cauza încălzirii globale determină o creștere cu 7% a precipitațiilor zilnice extreme. Ne putem aștepta, deci, la episoade similare și mai dese.”

Imagini de pe rețele sociale care arată dimensiunea defrișărilor din zona Broșteni–Poiana Largului