Dunărea, seceta și deșeurile leagă Germania de România

Seceta severă, raționalizarea apei și măsurile comune de adaptare la schimbările climatice au fost teme de discuție între miniștrii Mediului de la București și Berlin, arată o analiză Deutsche Welle.

”Schimbările climatice nu mai sunt abstracte, sunt deja aici, în România le resimțim”, se manifestă concret prin deșertificare, secetă severă și inundații, avertizează ministra română a Mediului, Diana Buzoianu. Concret, culturile sunt afectate de lipsa apei, în județul Dolj sunt localități în care nu a plouat săptămâni întregi iar peste 100 de localități din sudul și estul țării raționalizează deja apa potabilă din cauza caniculei și a lipsei de precipitații.

Buzoianu l-a primit vineri la București pe Carsten Schneider, ministrul Mediului din Germania, țară care se confruntă, la fel ca România, cu efecte tot mai agresive ale încălzirii globale și chiar cu episoade neobișnuite de secetă.

Germania nu mai este ”o țară bogată în apă”

Între februarie și mijlocul lunii aprilie 2025, în Germania a plouat mai puțin decât în orice perioadă similară din ultimul secol, iar luna martie a avut cu 70% mai puține precipitații față de medie . Nivelul Rinului a scăzut atât de mult încât barjele sunt nevoite să navigheze cu doar un sfert din încărcătură iar pe 12 aprilie, nivelul fluviului la Köln a atins 1,54 metri, aproape jumătate din valoarea normală. De altfel, date publicate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene confirmă că martie 2025 a fost cea mai uscată lună martie din istoria Germaniei.

Pentru a crește reziliența la schimbările climatice, în special pentru o capacitate sporită a solului de a reține apă și pentru reducerea riscului de incendii, Germania investește în reîmpădurirea cu specii rezistente la ariditate și în reumidificarea mlaștinilor, a explicat ministrul federal, la întâlnirea cu presa din București. Schneider a declarat că au fost alocate 144 milioane de euro pentru reconfigurarea pădurilor și patru miliarde de euro pentru restaurarea zonelor umede, a mlaștinilor, măsuri menite să crească capacitatea solului de a reține apa. ”Din ultimii șase ani, trei au fost secetoși, ca niciodată. Ne-am considerat întotdeauna o țară bogată în apă, ceea ce nu mai este valabil”, a comentat oficialul german.

Bani europeni, plantați în viitoare păduri românești

Măsuri similare sunt analizate acum și în România, a anunțat chiar în preziua vizitei lui Schneider, Diana Buzoianu. Se discută despre cum să fie implementate măsuri rapide de intervenție pentru pădurile care se usucă din cauza schimbărilor climatice, acolo unde speciile de arbori care au fost plantați pur și simplu nu mai rezistă la noile condiții din zona respectivă. Pe de altă parte, România își propune dublarea suprafețelor aflate în proces de împădurite cu finanțare UE și chiar extinderea programelor de împădurire finanțate cu bani europeni.

Criza apei, între solidaritate, alocări și conspirații

În unele landuri din Germania, Asociația Orașelor le-a cerut cetățenilor să se implice în conservarea resurselor: ”Trebuie să administrăm cu grijă apa pe care o avem la dispoziție. Avem restricții de navigație pe râurile Oder, Elbe și Rin. Există în anumite zone și indicații de utilizare cu măsură a apelor, de exemplu să nu îți uzi gazonul”, a explicat Schneider.

În România, a completat ministra Mediului de la București, nu a existat până acum o dezbatere națională legată de o strategie a apei, ”o resursă pe care”, avertizează Buzoianu, ”se pune din ce în ce mai multă presiune. Trebuie să gândim măsuri transversale pentru toate ministerele, ca atunci când gândesc proiecte, infrastructură, să fie adaptate la schimbările climatice” și ”să alocăm și bani, pentru că problema apei nu poate fi adresată fără să fie alocate sumele necesare”.

S-a ajuns aici și din cauza mesajelor transmise de vocile populiste și conspiraționiste, ”care, în ultimii ani de zile, au blocat în România până și acceptarea de către populație a ideii că ne confruntăm cu schimbări climatice. O parte semnificativă din populație a primit de-a lungul timpului dezinformări, fake news-uri și nici măcar nu știe că aceste schimbări climatice sunt reale și ne afectează. Or, astăzi avem o problemă uriașă în România din cauza schimbărilor climatice”.

Știri false care nasc răscoale

La categoria ”știri false” intră și recenta situație tensionată din satul dâmbovițean Lungulețu, unde fermierilor li s-a comunicat că nu își mai pot iriga terenurile agricole cu apă de râu pentru că așa a decis Uniunea Europeană.

Deocamdată nu se cunoaște originea acestei dezinformări, răspândită online de publicații populiste de dreapta sau de politicieni precum deputatul Dumitru Coarnă, ex-PSD și ex-AUR, dar consecințele au fost spirite încinse pe rețelele sociale și aproape o răscoală în satul mai sus amintit din apropierea capitalei României. Cert este că nu există nicio interdicție  dictată de la Bruxelles în acest sens, fapt confirmat și de o verificare realizată de agenția France Presse.

În ce privește resursele existente, Administrația Națională Apele Române a transmis chiar ieri că există cantităţi satisfăcătoare la nivel național dar că situația rămâne fragilă în anumite județe, unde seceta continuă să afecteze comunitățile locale – e vorba de județe precum Dolj, Gorj, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița sau Vaslui, dar mai multe râuri au ajuns la debite zero pe anumite sectoare în Bihor, Arad și Satu Mare, după cum relatează redacția din Cluj a radioului public.

Gunoaie cu etichetă falsă

O problemă bilaterală germano-română veche ce ține de mediu este transferul de deșeuri. În anii trecuți, poliția de frontieră din România transmitea săptămânal comunicate despre capturi ale unor astfel de transporturi. Odată cu intrarea României în Schengen, la începutul anului, anunțurile autorităților au dispărut.

Reprezentantul unui ONG de mediu a subliniat însă pentru DW că, în realitate, practica nu a încetat ci înflorește: „Ohoho. Și încă cum. E la liber, acum, de când au dispărut controalele la graniță”.

Investigații jurnalistice recente au arătat că hainele vechi colectate în vestul Europei ajung la gropi de gunoi improvizate sau sunt aruncate în râurile României. Germania a fost tot timpul una dintre principalele surse.

Importul de deșeuri este mascat ca produse second‑hand, ”cu încercarea de eludare a legislației”, a punctat Buzoianu, care a confirmat că România devine un punct final pentru textile care ”se transformă, după prima poartă, în deșeuri” și ”ajung în gropile de gunoi unde, evident, ne sufocă, sunt abandonate pe câmpuri sau sunt arse, ceea ce ne poluează și mai mult. Să nu mai ascundem în spatele unor etichete”, a conchis ministra Buzoianu.

Ministerul Mediului lucrează la un sistem de trasabilitate, care să urmărească fiecare transport de produse second‑hand și să stabilească când un produs devine deșeu. Buzoianu a precizat că proiectul legislativ va introduce sancțiuni severe pentru firmele care eludează legea și că va fi discutat cu toate ministerele relevante pentru a fi adoptat rapid.

”Este mai dificil să demolezi decât să construiești”

România se confruntă cu proceduri de sancționare europeană din cauza unor microhidrocentrale ilegal construite în arii protejate. De altfel, Comisia Europeană a cerut de curând chiar regenerarea zonelor naturale afectate de asemenea inițiative (pe care insituțiile europene le-au încurajat, inițial).

Pentru actuala conducere a ministerului de la București, prioritară este prevenirea unor astfel de proiecte, a declarat Buzoianu, la o întrebare DW. ”Este mult mai dificil să demolezi și să restaurezi un proiect finalizat decât să îl oprești în faza de planificare”. Spre deosebire de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care amenințase cu cereri de despăgubiri uriașe în instanță de la cei care contestă inițiativele energetice, Buzoianu a anunțat că încurajează activismul de mediu.

În Germania, subiectul micilor hidrocentrale este controversat: organizațiile de mediu avertizează că legislația stimulează construcția de instalații de mici dimensiuni care afectează negativ ecosistemele. Un raport al rețelei de jurnalism de energie Clean Energy Wire arată că doar în landul Bavaria există peste patru mii de hidrocentrale, cele mai multe instalații mici care asigură în total doar 7% din producția de energie, în timp ce impactul asupra florei și fauneieste considerabil.

”Nevoie de aliați în Europa”

”Legăturile noastre nu se află doar la nivelul unui continent, ci și prin intermediul unui fluviu: Dunărea izvorăște în Germania și se varsă în Marea Neagră în România. Împreună trebuie să protejăm acest fluviu, este în interesul nostru și mă bucur de cooperarea pe care o avem pentru protecția apelor în general, dar a fluviului Dunărea în special”, a comentat Carsten Schneider, care s-a declarat ”impresionat de ceea ce a realizat România în ultimii ani, mai ales prin programul SUMAL de protecție a pădurilor și de împiedicare a tăierilor ilegale”. Un alt proiect de succes adus în discuție în declarațiile celor doi miniștri a fost aplicația Ro-Alert.

Presiunea pe resursele de apă și pe ecosisteme se va menține pe o tendință de creștere. Prognozele climatice rămân nefavorabile, astfel că atât Bucureștiul, cât și Berlinul vor trebui să accelereze măsurile de adaptare și să amplifice controlul. ”Fenomenele extreme meteo ne afectează și este clar că problema schimbărilor climatice este una comunitară, pe care cu siguranță nu o vom putea rezolva singuri. Avem nevoie de aliați în toată Europa”, a fost mesajul transmis de Diana Buzoianu.

Articol de Cristian Ștefănescu