Dublă măsură în Legea Bolojan: norma didactică nu crește obligatoriu și pentru profesorii universitari, ci doar pentru cadrele didactice din preuniversitar

Universitățile nu sunt obligate să crească norma didactică a profesorilor din facultăți, în timp ce colegii lor din preuniversitar vor avea de la 1 septembrie 2025 mai multe ore de predare pentru același salariu, prevede Legea Bolojan. Concret, norma didactică din învățământul universitar, prevăzută la articolul 211 din Legea 199/2023, rămâne neschimbată, fără nicio obligație de creștere, potrivit proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare (așa-numita Lege Bolojan) adoptat în Parlament, aprobat pe 7 iulie prin procedura de asumarea răspunderii Guvernului. O diferență de tratament față de profesorii din învățământul preuniversitar, unde aceeași lege stipulează că norma didactică crește, obligatoriu, de la 1 septembrie 2025, explicit și pentru toate cadrele didactice, în funcție de nivelul la care predau, conform analizei Edupedu.ro pe documentul legislativ.

Legea Bolojan modifică atât Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cât și Legea învățământului superior nr. 199/2023. Una dintre cele mai controversate măsuri este creșterea normei didactice cu 2-6 ore, dar felul în care aceasta este aplicată diferă semnificativ între sistemul preuniversitar și cel universitar.

Pentru profesorii din preuniversitar (creșe, grădinițe, școli primare, gimnaziale, licee, colegii), norma didactică crește în perioada 2025–2026 – 2029–2030 inclusiv. În medie, pe săptămână norma de predare va fi de 20 de ore pentru profesorii de gimnaziu, liceu, profesional și postliceal, 18 ore pentru profesorii din educația timpurie și două ore suplimentare de pregătire remedială cu elevii, pentru învățătorii și profesorii pentru învățământ primar. Măsura este impusă direct prin lege și nu lasă spațiu de interpretare la nivelul școlilor. Este o măsură cu aplicare temporară, dar are efecte bugetare și de personal imediate: reduce de la 1 septembrie 2025 numărul de norme didactice și, implicit, afectează posturile profesorilor. Este vorba mai ales de suplinitorii calificați, după cum a arătat ministrul Daniel David într-o declarație recentă: „noi avem în sistem oameni care sunt angajați pe un an de zile sau pe plata cu ora, contracte care în vară se încheie. Nici dacă n-ar fi fost aceste măsuri nimeni nu avea garanția că acele contracte în toamnă vor fi continuate, fiindcă se făceau contracte noi în funcție de câte ore libere rămâneau, câte din acele ore au fost ocupate de titulari între timp având concursuri de titularizare. Deci ce am spus este că nimeni care a avut și are contract în derulare nu pierde, fiindcă noi avem 30.000 peste chiar peste 30 de mii de norme la plata cu ora, s-ar putea să fie mai puțini, o să fie sigur, dar nu era garanția nici dacă nu erau aceste măsuri”.

Profesorii suplinitori, în marea lor majoritate profesori calificați, sunt profesorii care au contract de muncă pe perioadă determinată de 1 an pentru că fie nu există post cu viabilitate mai mare, fie nu există numărul de ore necesare într-o singură școală pentru se a putea angaja pe o durată mai mare.

Ce prevede pentru profesorii din preuniversitar, în privința normei didactice, legea Bolojan, încă aflată în procedură de aprobare și promulgare:

„Art. LVIII – Prin derogare de la prevederile art. 207 alin. (4) lit. c)-h) din Legea nr. 198/2023, cu modificările si completările, începând cu anul scolar 2025-2026, până la începutul anului scolar 2029-2030, norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activitati de pregătire pentru evaluări/examene nationale şi/sau pentru obtinerea performantei educationale, precum si cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activitatilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:

a) un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atributiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;

b) 20 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unitatile de educatie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licentierea în cariera didactică;

c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;

d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel putin licentierea în cariera didactică;

e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel putin gradul didactic I si care desfăşoară activitate de mentorat;

f) pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileste astfel: invatatori, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; invatator-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică – 22 de ore pe săptămână;”

În schimb, în învățământul superior, legea aduce o modificare minoră și discretă: crește de la 16 la 18 ore convenționale limita maximă pe care o poate avea norma didactică săptămânală a unui cadru universitar.

Regula este prevăzută la articolul LIV din Legea Bolojan și modifică art 211 alineatul (15) din Legea nr. 199/2023:

„Art. LIV – Legea învăţământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

6. La articolul 211, alineatul (15) va avea următorul cuprins: „(15) Norma didactică nu poate depăşi 18 ore conventionale pe săptămână.”

Toate celelalte alineate care definesc structura normei, diferențiat pe funcții (profesor, conferențiar, lector, asistent), rămân neschimbate. În plus, universitățile păstrează autonomia deplină de a stabili prin regulamente interne norma efectivă, în limita acestui nou plafon de 18 ore. Așadar, măsura le dă universităților posibilitatea de a crește sarcina didactică, dar nu o impune sub nicio formă, așa cum face în preuniversitar. Aplicarea concretă a unei norme majorate depinde exclusiv de decizia fiecărui senat universitar, dacă dorește.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro