Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Cel mai recent raport privind drogurile la nivelul Uniunii Europene, publicat în 16 iunie de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), arată că diversitatea tot mai mare în ceea ce privește oferta și consumul de droguri creează noi provocări pentru Europa și sistemul sanitar de aici.
Totodată, mai arată documentul, grupurile infracționale organizate vizează, de asemenea, din ce în ce mai des porturile mai mici din alte țări ale UE, precum și din țările care se învecinează cu UE, pentru creșterea traficului și, implicit, al consumului de cocaină.
În timp ce canabisul rămâne cel mai consumat drog din Uniunea Europeană, cocaina a fost substanța cel mai frecvent asociată cu cazurile de intoxicații acute înregistrate la nivelul unităților de primiri urgențe ale spitalelor în anul 2021, fiind menționată în 27% din cazuri, mai arată raportul. Raportul întocmit de UE privind situația drogurilor mai arată că, pentru că unele dintre acestea pot fi vândute sub formă de pulberi sau pilule cu aspect similar, este posibil ca persoanele care le utilizează să nu știe ce consumă.
În 2021, statele membre ale UE au confiscat o cantitate record de 303 tone de cocaină. Drogurile capturate în Belgia (96 tone), Țările de Jos (72 tone) și Spania (49 tone) au reprezentat aproape 75% din cantitatea totală capturată. Conform datelor preliminare pentru 2022, cantitatea de cocaină capturată în Anvers, al doilea port maritim din Europa ca dimensiune, a crescut la 110 tone, de la 91 tone în 2021, arată raportul.
Probele sugerează că grupurile infracționale organizate vizează, de asemenea, din ce în ce mai des porturile mai mici din alte țări ale UE, precum și din țările care se învecinează cu UE. Fabricarea ilegală a cocainei în UE capătă o importanță din ce în ce mai mare; în 2021 au fost desființate 34 laboratoare de cocaină (față de 23 în 2020), unele dintre acestea fiind de mari dimensiuni.
Creșterea utilizării în scop recreațional a protoxidului de azot („gaz ilariant”) în unele părți ale Europei ridică probleme de sănătate. O analiză recentă a EMCDDA a evidențiat riscurile asociate cu acest drog, care pare a fi acum mai accesibil, mai ieftin și mai popular în rândul unor tineri. Printre aceste riscuri se numără intoxicațiile, arsurile și leziunile pulmonare și, în unele cazuri de consum de lungă durată, leziuni nervoase.
Există un argument solid pentru ca serviciile de prevenire a consumului de droguri și de reducere a riscurilor să abordeze această substanță în cadrul activității lor. Abordările normative privind vânzarea și consumul acestei substanțe variază de la o țară la alta.
De asemenea, raportul surprinde interesul în creștere pentru potențialul terapeutic al drogurilor psihedelice. Deși există cercetări promițătoare cu privire la potențialul acestor substanțe de a trata diferite afecțiuni psihice, raportul evidențiază riscul ca în UE și în alte părți să se desfășoare programe nereglementate.
Interesul din ce în ce mai mare pentru acest subiect poate încuraja utilizarea experimentală mai răspândită a acestor substanțe fără asistență medicală, ceea ce ar putea pune în pericol unele persoane vulnerabile.
Problemele legate de opioidele din Europa sunt în continuă evoluție
Heroina rămâne opioidul ilegal cel mai frecvent consumat în Europa, însă, în unele zone, există, totodată, o preocupare din ce în ce mai mare cu privire la consumul de opioide sintetice. Multe opioide sintetice sunt foarte puternice și prezintă risc de intoxicație și deces. Sunt necesare doar cantități mici pentru a produce mii de doze, ceea ce le face potențial mai profitabile pentru grupurile de criminalitate organizată.
Pe piața europeană a drogurilor continuă să apară noi opioide sintetice necontrolate, în total fiind identificate 74 din anul 2009, până în prezent. În ultimii ani, cele mai multe dintre substanțele opioide nou-identificate și raportate către EWS au fost opioide foarte puternice pe bază de benzimidazol (nitazenă). În comparație cu America de Nord, noile opioide sintetice (de exemplu, derivații de fentanil și nitazenele) au, în prezent, un rol relativ nesemnificativ pe piața europeană generală a drogurilor, deși reprezintă o problemă importantă în unele țări.
Noile opioide sintetice (inclusiv benzimidazolii și derivații de fentanil) au fost asociate cu o creștere a numărului de decese prin supradozaj în țările baltice. În Estonia, au fost descoperite noi opioide sintetice în amestecuri care conțin o benzodiazepină și un sedativ pentru animale – xilazina.
Aceste combinații, cunoscute sub numele de „benzo-dope” și, respectiv, „tranq-dope”, au fost asociate cu decese cauzate de supradoză în America de Nord. În raport se precizează: „… chiar dacă problemele din acest domeniu sunt relativ limitate în prezent, acest grup de substanțe reprezintă o amenințare, cu potențialul de a afecta mai grav, în viitor, sănătatea și securitatea în Europa”.
În prezent, disponibilitatea heroinei pare să se mențină la un nivel ridicat. Cantitatea de heroină capturată de statele membre ale UE a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la 9,5 tone, în timp ce, Turcia a capturat o cantitate record de 22,2 tone. Aproape toată heroina consumată în Europa provine din Afganistan, unde talibanii au anunțat în aprilie 2022 interzicerea cultivării macului opiaceu. Deși este prea devreme pentru a ne pronunța asupra modului în care va fi afectată piața europeană a heroinei de această interdicție, există temeri că orice scădere a disponibilității heroinei ar putea fi asociată cu o creștere a ofertei și a cererii de opioide sintetice.
Noi evoluții ale politicii în materie de canabis pe o piață complexă
Canabisul rămâne cel mai consumat drog ilegal din Europa. În prezent, cinci state membre ale UE (Cehia, Germania, Luxemburg, Malta și Țările de Jos) plus Elveția introduc sau intenționează să introducă noi abordări pentru a reglementa aprovizionarea cu canabis pentru consum recreațional. Aceste modificări, prezentate în raport, evidențiază necesitatea de a investi în monitorizare și evaluare pentru a înțelege pe deplin impactul acestora asupra sănătății și siguranței publice, mai arată raportul.
Se estimează că aproximativ 8% (22,6 milioane) dintre adulții europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani) au consumat canabis în ultimul an. În 2021, cantitățile de rășină de canabis (816 tone) și iarbă de canabis (256 tone) capturate în UE au atins cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, ceea ce sugerează o disponibilitate ridicată a acestui drog.
În Europa, se estimează că aproximativ 97.000 persoane au intrat într-o formă de tratament pentru probleme legate de consumul de canabis în 2021. Noile produse pe bază de canabis constituie provocări la adresa sănătății publice. Unele produse vândute pe piața ilegală drept canabis natural, pot fi denaturate cu canabinoizi sintetici cu potență mare, creând astfel riscuri de intoxicare.
Totodată, extractele și produsele comestibile cu grad ridicat de potență au fost asociate cu cazuri de intoxicații acute, înregistrate la nivelul unităților de primiri urgențe ale spitalelor. În 2022, hexahidrocanabinolul (HHC) a devenit primul canabinoid semisintetic raportat în UE.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, afirmă următoarele:
Raportul subliniază necesitatea unor date criminalistice și toxicologice îmbunătățite pentru a înțelege mai bine amenințările reprezentate de substanțele sintetice noi și cu potență mare, de amestecurile de droguri, de substanțele denaturate, de piețele drogurilor și de modelele de consum în schimbare. În cadrul noului său mandat din 2024, agenția va lansa o rețea europeană de laboratoare criminalistice și toxicologice pentru a consolida capacitatea în acest domeniu.
După cum afirmă directorul EMCDDA, Alexis Goosdeel: