UPDATE Marile scandaluri de la Apele Române: Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi la un om de teren, angajați prinși în ofsaid de reporteri, sindicaliștii de la ”Ape” se plâng de ”siguranța locurilor de muncă” / Ministra Mediului: Prea puțini oameni pe teren, prea mulți oameni în birouri

Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi în medie la un om de teren, funcționari angajați pe pile sau angajați prinși în ofsaid de reporteri din cauza incompetenței, Apele Române este una dintre instituțiile ai căror sindicaliști au protestat în ultimele zile din cauza tăierii sporului de ”condiții vătămătoare”. Angajații cer ”siguranța veniturilor și a locurilor de muncă”.

UPDATE 13:18 Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi după-amiază, la Digi24, referitor la situația angajaților din Apele Române că sunt prea puțini oameni care muncesc ”de dimineața până seara” pe teren și prea mulți oameni în birouri.

Referitor la informațiile prezentate de G4Media, Buzoianu a spus că este nevoie de o reformă amplă la Apele Române și că va face o analiză la nivelul situației din instituție.

Întrebată de numărul șoferilor, ministra a încercat să găsească o explicație pentru numărul mare al acestora în Apele Române, iar moderatorul Digi24 i-a atras atenția să nu fie convinsă de subalterni că ”este nevoie de toți angajații”.

știrea inițială

În acest context redăm mai jos doar cele mai cunoscute scandaluri în care această instituție a fost implicată și cum este suprapopulată cu angajați, dar și motivele pentru care primesc spor de ”condiții vătămătoare”, reacțiile a doi foști miniștri ai Mediului, Tanczos Barna (UDMR) și Mircea Fechet (PNL), referitoare la necesitatea ”demiterii imediate” a șefului Apelor Române, dar și la o posibilă comasare a instituției cu alte instituții de control de la Mediu.

Info Sud-Est a arătat vara trecută cum fac bani ilegal operatorii economici de pe plajele litoralului românesc, sub ”neputința” Apelor Române de a opri fenomenul. ISE a monitorizat timp de o lună cum poți să faci bani pe plajă fără să ai licitații și contracte cu Apele Române Dobrogea Litoral.

După o lună de zile de la semnalare, plajele funcționau în continuare, iar operatorii încasau zilnic, de multe ori fără să elibereze bon de casă, câte 35 de lei pentru fiecare din cele aproximativ 600 de șezlonguri în total. Două dintre aceste sectoare erau în Eforie Sud care, alături de Eforie Nord, reprezintă una dintre cele mai căutate destinații de pe litoralul românesc în ultimii ani.

Surse din cadrul angajaților și foștilor angajați ai Apele Române au confirmat pentru ISE că fenomenul plajelor exploatate ilegal de operatori economici care nu încheie contracte cu Statul român se regăsește în mai multe stațiuni, este de notorietate, nu este nou, dar nici nu poate fi stopat din mai multe motive, unul din acestea fiind că inspectorii ABADL ”închid ochii” la controalele pe care le efectuează. Citește detalii aici. 

Tot ISE a scris și despre numărul mare de șoferi ai instituției, în medie trei șoferi la un inspector de teren, conform informațiilor transmise de instituție. Dar, spre exemplu, la Apele Prut-Bârlad sunt 5 șoferi la un inspector de teren, iar Apele Mureș are 79 de șoferi. În total, la Apele Române erau, la finalul lui 2023, peste 8700 de angajați. Citește detalii aici. 

Mai mult, ReporterIS a scris la finalul lunii decembrie 2024 cum arată un raport al DSP Vaslui în baza căruia angajații de la ABA Bârlad au reușit să obțină sporul de 15% pentru ”condiții vătămătoare. Una dintre explicații este că sunt exercitate ”presiuni la nivelul părților moi și nervilor”. Reporterii din Iași arată și că din 150 de angajați, 72 au boli cardiace, 37 – boli endocrine, 54 – afecțiuni oftalmologice, 55 – în sfera ORL, 19 – boli la articulații, 5 sunt bolnavi de stomac și ficat și 5 au probleme dermatologice. Citeșe detalii aici.

sursa foto: Facsimil ReporterIS

Tot ReporterIS scria în august 2024 despre o rețea de cumetrii și rude angajate în tot Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, secția de bază a Agenției Apele Române din zona Moldovei, și despre cum Apele Române refuză să dea informații despre câte astfel de familii sunt angajate în instituție la nivel național, după ”modelul” din regiunea Moldovei. Vezi detalii aici și o altă ancheta aici.

Tot reporterii din Iași au mai arătat cum dintr-un contract de pază de 78 de zile încheiat între ABA Prut Bârlad Iași și o firmă din București, cel puțin zece zile prestatorul nu a lucrat efectiv. Prețul total al contractului este de 46.000 de lei fără TVA, firma de pază deja nu a lucrat de aproape 6.000 de lei fără TVA. Contractul este cu drept de prelungire cu încă patru luni. Citește detalii aici.

Poate cel mai cunoscut scandal recent de la Apele Române este cel al ”animalului politic” al instituției și al chelneriței angajate ca specialist la Ape. La finalul anului 2020, Recorder a dezvăluit, într-o campanie referitoare la importanța avertizorilor de integritate din instituții, că, în majoritatea județelor din România, Partidul Național Liberal a instalat la conducerea administrațiilor bazinale și a sistemelor de gospodărire a apelor oameni fără niciun fel de pregătire în domeniu, recomandați doar de carnetul de partid.

Este cazul lui Petru Avram, fost șef la Apele Prut-Bârlad, care a intrat în atenția DNA în urma dezvăluirilor Recorder. El a fost acuzat că a numit în posturi de conducere la Apele Române două persoane fără experiență, între mai 2020 și ianuarie 2021. Petru Avram a mai fost trimis în judecată în alte două dosare, pentru angajări fictive, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor, conform publicației citate.

Într-unul dintre exemple, reporterii arătau cum o fostă chelneriță la un bar din Iași a fost angajată de Avram la Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad, la departamentul care se ocupă de apărarea inundațiilor, fără a avea o minimă pregătire în domeniu. Un avertizor de integritate care a vorbit cu Recorder relata:

• ”I-au explicat că trebuie să dea enter, domnișoara a apăsat pe ecranul calculatorului. A văzut că nu s-a deschis a mai insistat o dată, tot nu s-a deschis calcultator. Colegii au întrebat: Totuși, nu ați mai lucrat după terminarea facultății? Ba da, am lucrat cinci ani la Master. Oh, super, cinci ani, dar totuși nu-i cam mult la master? Ah, da, dar la Master Club. Lucrase la un club care se numea Master. Și avea abilități pentru case de marcat, atunci când apeși pe ecranul casei de marcat”. Femeia a fost demisă în urma investigației.

Vezi de la minutul 15:35:

Potrivit unei postări a Sindicatului Mureșul din Apele Române – SMAR, pe pagina de Facebook a organizației, protestele spontane au avut loc în orașe, precum: Suceava, Dolj, Jiu, Brașov, Târgu Mureș, Sibiu, Buzău, Mureș, Vrancea, Iași, Pitești, Mehedinți, Bacău, Reșița, Arad, Pașcani, Deva, Alba, Vâlcea, Brăila, Târgoviște, Călărași, Olt și Constanța, a transmis Agerpres, miercuri.

Dezastrul de la Praid și comasarea instituțiilor în contextul deficitului bugetar provocat de fostul premier Ciolacu

Viceprim-ministrul Tánczos Barna i-a criticat dur, în iunie, pe șefii companiei de stat Salrom și ai Administrația Naționale ”Apele Române” pentru grava criză de poluare a apei din Praid, potrivit portalului Maszol. El i-a acuzat de lucrări neautorizate care au dus la poluarea apei în zonă. Din cauza creșterii bruște a conținutului de sare din pârâul Corund, alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din regiune a fost pusă în pericol.

Contactat de Maszol, fostul ministru al Mediului a declarat că situația actuală este rezultatul neglijenței și iresponsabilității celor două companii de stat implicate.

• „Au fost multe discuții în ultimele zile, iar tensiunea a fost enormă. Nu am cerut o schimbare imediată a conducerii, tocmai pentru a nu escalada și a agrava situația. Astăzi, văd că, în lumina evenimentelor de ieri, este necesară demisia imediată a liderilor celor două companii, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci demiterea lor imediată”, a declarat Tánczos Barna.

El a adăugat că conflictele anterioare nu au fost făcute publice deoarece credeau că „scopul este mai important decât oamenii care sunt acolo. Dar acum paharul este plin, iar acești doi lideri trebuie să plece imediat”. Citește detalii aici.

În aprilie 2025, ministrul Mediului de la acea vreme, Mircea Fechet, vorbea despre instituţiile de control din cadrul Ministrului Mediului care vor fi comasate, cel mai probabil, într-o singură instituţie:

• ”(…) După ce am comasat două agenţii în cursul săptămânii trecute, urmează cel mai probabil, săptămâna viitoare, să anunţ o nouă comasare. Mai unim încă două agenţii din cadrul Ministerului, într-una singură. Cel mai probabil, instituţiile de control din minister vor fi comasate într-o singură instituţie, ceea ce înseamnă mai puţini demnitari, o singură direcţie economică, o singură direcţie de resurse umane – şi aşa mai departe şi, la sfârşit, va însemna o economie de bani de la bugetul de stat pe care suntem oricum obligaţi să o facem, având în vedere programul de guvernare. În nici un caz nu înfiinţez o nouă agenţie, ci o structură în cadrul Ministerului, mai mică la început, probabil vor fi 3-4 oameni, care vor avea ca sarcină directă să evalueze şi să vadă ce tehnologii sunt deja folosite, în ceea ce priveşte inteligenţa artificială”, a precizat Mircea Fechet.

Momentan nu este clar dacă actuala ministră a Mediului, Diana Buzoianu (USR), are în plan comasarea Apele Române cu altă instituție sau dispunerea unei verificări a numărului de angajați ai instituției.

În schimb, Buzoianu a scris miercuri pe Facebook că are în plan dotarea inspectorilor de teren cu bodycam pentru situațiile în care aceștia sunt agresați:

• ”Voi lua în perioada următoare măsuri pe care le văd necesare pentru ca angajații instituțiilor aflate în coordonarea, sub autoritatea sau în subordinea MMAP, aflați în acțiuni de control, să-și poată face datoria în siguranță.
  Concret:
  – Intenționez să dotăm, după o analiză preliminară de buget și de prioritizare acolo unde e cel mai mare pericol, personalul de control cu echipamente de tip bodycam. Și în acest fel putem crește gradul de siguranță în teren.
  – Ne uităm și spre unele încălcări ale legii, care astăzi sunt contravenții. Acolo unde este necesar, voi propune modificări legislative pentru ca acestea să fie încadrate ca infracțiuni.
  Este inacceptabil ca oamenii trimiși de stat să apere interesul public să ajungă victime. Respectarea legii de mediu nu este opțională!”