G4Media.ro

Două măsuri care au repus politica fiscală pe un curs corect (Op-ed)

Două măsuri care au repus politica fiscală pe un curs corect (Op-ed)

Economic vorbind, guvernele de după noiembrie 2019 s-au angajat pe un curs corect.

Acum mai bine de un an, pe 30 noiembrie 2019, înainte de a ști cineva ce pandemie urma să apară, am scris un articol în care am propus următoarele măsuri pentru a putea ține sub control deficitul bugetar în perioada 2020-2021:

(i) „Reducerea procentului cu care ar putea crește nominal pensiile în septembrie 2020, de la 40 la sută cât este prevăzut. Această reducere se poate justifica și prin faptul că, în termeni reali, adică după ce se extrage inflația prognozată pentru anul 2020, o astfel de creștere nu a existat în istoria de după 1989”.

Concret, eu sugerasem reducerea creșterii la 10 la sută;

(ii) „Menținerea pentru o perioadă a facturii cu salariile din sectorul bugetar la nivelului nominal al anului 2019”. Concret, eu propusesem o perioadă de doi ani;

(iii) „O reducere a risipei”;

(iv) „O creștere a colectării” veniturilor bugetare.

Guvernul Orban a reușit să reducă procentul de creștere a pensiilor de la 40 la sută la 14 la sută. Guvernul Cîțu a luat măsura de a îngheța salariile din sectorul bugetar la nivelul din decembrie 2020. So far, so good!

Până ca aceste măsuri să poată fi în sfârșit adoptate, creând premisele pentru a consolida finanțele publice, BNR și-a făcut datoria în mod înțelept, contribuind la menținerea stabilității economice atunci când aceasta din urmă, din cauza unor măsuri fiscale, a fost pusă în pericol.

În acest fel, unii indicatori care sunt de interes pentru investitori și public în general, și care pot fi influențați de BNR, chiar și atunci când unele măsuri fiscale neadecvate se reflectă negativ asupra lor, au rămas, cu ajutorul BNR, în limitele care au dat încrederea necesară pentru a genera paciența care a acționat până când măsurile de politică fiscală menționate au repus politica fiscală pe un curs normal.

Lucian Croitoru este consilier de politică monetară al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezintă poziția băncii sau a G4Media.ro

Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Don Croitoru dar despre pensiile speciale și salariile de peste 15.000 lei de la stat între care te afli și tu nu ai scos o vorbă .Cum ți se pare raportul dintre pensia maximă depeste70.000 lei și cea minimă de 800 lei .Măi cunoști o țară UE cu un astfel de raport.

    • Sau de ce nu propuneți o impozitare progresivă a salariilor si a pensiilor nesimtite?

      Sau de ce nu propuneți ca salariatii care sunt la pensie de ani buni sa nu mai lucreze la stat?
      Are vreun rost sa cumuleze leafa+pensie intr-o tara săracă?
      Mai e un factor de progres tineretul când unii salariați sunt pe viața intr-o instituție?
      In Ro sunt cel putin 1500 de Primarii rurale unde o Famiglia de pensionari sunt si salariati si nu pe bani putini.
      1500 familii x 2 =3000 de salariați din cca 32000 oameni in Primăriile rurale.
      Cca 10%!
      Asta e generala!
      Asa trebuia sa spuneti anul trecut:
      Aparat bugetar stufos.
      Trebuie redus cu 50%.

  2. Oricum BNR-ul va trebui sa emita bani/ lei si sa-i imprumute guvernului pentru cheltuieli cu salariile si pensiile.normale si cele speciale
    Guvernul nu prea se mai poate imprumuta extern – suntem catalogati de agentiile de rating la penultima treapta ( aproape de junk) cu perspective negative

  3. Dle Croitoru, ar trebui sa va fie rusine!
    Dvs jubilati si felicitati Guvernul ca NU a marit Pensiile publice cu 40%!!
    Dar Dvs nu spuneti nimic depsre Pensiile publice de mizerie pe langa Pensiile speciale URIASE ale privilegiatilor(printre care veti fi si Dvs!) Romaniei, care NU au CONTRIBUIT cu NIMIC la Sistemul de Pensii!
    PNL va palti scump nemultumirea si sfidarea PNLeilor, carora NU le pasa evident de Milioanele de marati care au CONTRIBUIT la Sistemul de Pensii ZECI de ANI si ale caror Pensii le ajung pentru a SUPRAVIETUI!
    NU ati scris niciodata despre aceste PRIVILEGII Sfidatoare, comparativ cu pensiile mizerabile a Milioane de romani care au CONTRIBUIT la Sistemul de pensii din care se platesc inclusiv Pensiile speciale!!!
    NU conteaza deloc pentru Dvs VIATA Romanilor, NU spuneti un cuvintel depsre Viata amarata a Milioane de Pensioanri, dvs vedeti MACRO, nu va impiedicati de MILIOANELE alea amarate…
    AZI, Casa Nationala de Pensii a anuntat:
    „Pensiile speciale care se apropie de 20.000 de lei. În medie! Cea mai mare este de 77.000 de lei.
    08.01.2021.
    Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), cea din bugetul căreia se plătesc şi pensiile speciale de care beneficiază peste 9.000 de privilegiaţi, a publicat pe site-ul său statistica privind plăţile efectuate în luna Decembrie.
    Potrivit acesteia, cea mai numeroasă categorie de privilegiaţi, care ajunge la aproape jumătate din total, este cea a foştilor procurori şi judecători, care au încasat, în medie, în luna decembrie, 19.821 de lei. Şi nu în baza propriilor contribuţii plătite pe vremea când foştii magistraţi erau în câmpul muncii, pentru care ar fi primit doar 3.664 de lei drept pensie, ci în baza legilor speciale în urma cărora aceştia încasează sume suplimentare de la stat, în medie de 18.422 de lei. Aceste sume suplimentare sunt plătite din Bugetul de stat, adică din contribuţiile tuturor românilor.
    Pensionarii magistraţi câştigă mai mult la pensie decât în perioada în care erau angajaţi.
    Prin retragerea din activitate, magistraţilor le cresc Veniturile, în loc să li se diminueze câştigurile. Pensia specială din magistratură se calculează ca 80% până la 100% din veniturile brute ale ultimei luni de activitate – ceea ce reprezintă mai mult decât veniturile nete din perioada activă.
    Contrastul acesta, dintre pensie şi salariu, a devenit şi mai strident după mutarea tuturor contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, operată, acum trei ani, de tandemul „Dragnea – Olguţa Vasilescu”
    Spre comparaţie, în decembrie 2020, pensia medie a românilor a fost de 1.592 de lei, de 12,5 ori maI mică decât cea a foştilor magistraţi.
    Cea mai mare pensie specială din România este de 77.000 de lei (de 48 de ori mai mare decât pensia medie a românilor) şi este încasată lunar de un comandant de penitenciar în perioada comunistă, declara în urmă cu un an deputatul PNL Florin Roman.
    Cea mai nesimţită pensie specială din România este în prezent de 77 .000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunistă. În 2017, această pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei.

    La fel cum nu spuneti nimic depsre Adminsitratia publica stufoasa si ineficienta(Guvernantii NU stiu cati BUGETARI plateste Statul roman, NU stiu ce FAC bugetarii care toaca BANII publici fara sa produca mare lucru!) sau depsre Companiile de stat(unde traieste bine emrsi clientela politica!), adevarate gauri negre, ale caror PIERDERI URIASE sunt acoperite An de AN, de 30 de ANI< de la BUgetul de stat!
    Nimic depsre Sutele sau Miile de Agentii(NU stie nimeni cate sunt, spunea senina Violeta Alexandru!)
    Dvs aveti ce aveti cu BANII pentru Pensiile PUBLICE legale si JUSTIFICATE prin Contributiile de-o viata MUNCITA ale Romanilor!
    Rusine, dle Croitoru!

    • Aici ai dreptate Lilisor. Specialistii da-i in pusca mea.
      Ce spune Volguta aia e sfant. Mai ales cand e matoala.

    • Cirect lili.
      Din pacate cei care ar trebui sa citească, sa înțeleagă nu pot.
      Nu pot din cauza salariilor si avantajelor.
      Cum sa desființeze pensiile speciale?
      Ca nu-i lasa CCR!
      Atunci sa le desfiintam pe amândouă!

  4. Eu înțeleg că pensiile au crescut cu 14% în 2020. suficient, dacă stai și te gândești că inflația a fost sub 3 %.

    Azi dl. Croitoru a postat pe facebook un link la un studiu publicat de BNR https://www.bnr.ro/Caiete-de-studii-484.aspx.
    Autor e dl. Croitoru. Un citat referitor la pensii, în care nu văd deloc simpatie pentru pensiile speciale:
    „Aceeași filozofie păguboasă a pragmatismului a fost utilizată și în stabilirea sistemului
    public de pensii. Fiecare profesie relevantă pentru procesul politic a beneficiat de
    reguli particulare care au dus la serioase discrepanțe între diversele categorii de
    pensionari definite în raport cu categoriile ocupaționale din care au făcut parte și
    în raport cu momentul ieșirii la pensie. S-a ajuns la situația în care anumite sectoare
    bugetare nu plăteau contribuții de asigurări sociale, dar aveau pensii mai mari
    decât cei care plăteau. Acestă injustiție a generat tensiuni care au dus la adoptarea
    în 2009 a unei legi prin care s-a țintit aplicarea principiului general al contributivității,
    care a făcut ca pensia individuală să depindă de sumele plătite de fiecare în perioada
    vieții active. Acea lege a fost modificată realtiv rapid, pentru a reintroduce exceptări
    de la principiul contributivității, astfel apărând din nou unele sectoare bugetare cu
    așa-numitele pensii speciale.”

  5. Este clar ca singurul mod de calculare echitabila a pensiilor este in baza principiului contributivitatii. De aceea propunerea actualului ministru al justitiei de crestere a varstei de pensionare corecteaza partial aceasta nedreptate. Cum s-a ajuns aici a explicat foarte bine dl.Croitoru. (pensii speciale prin exceptii de la reguli, in principiu, corecte). Dar, sa nu ne amagim sa credem ca magistratii vor sta cu mianile in san. Ma tem de exceptii la exceptii! Deci cu cat mai repede cu atat mai. bine si deabia atunci, so far! so good…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.