G4Media.ro

Două asociații de magistrați: Fără reforme reale, justiția din România va rămâne…

Două asociații de magistrați: Fără reforme reale, justiția din România va rămâne în perioada cea mai sumbră din istoria sa recentă/ Instanțele judecătorești și parchetele s-au transformat în ultimele luni în focare de coronavirus

”Scurtul bilanț al principalelor măsuri întreprinse în intervalul noiembrie 2019-noiembrie 2020”, prezentat zilele trecute de Ministerul Justiției, reprezintă oglinda fidelă a neputinței sau lipsei de voință politică, ambele caracteristice ultimului an, se arată într-un comunicat dat duminică publicității de Asociația Formului Judecătorilor și de Asociația Inițiativa pentru Justiție.

Potrivit celor două asociații, chiar dacă Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii au negat în mod constant evidența, instanțele judecătorești și parchetele s-au transformat în ultimele luni în focare de coronavirus, existând sute de cazuri de infectări în rândul magistraților și personalului auxiliar, instanțe și parchete închise total sau parțial, tot mai mulți magistrați și grefieri la ATI, grefieri decedați etc.

Redăm mai jos continuarea comunicatului celor două asociații de magistrați:

”Deși ambele asociații au solicitat în numeroase rânduri digitalizarea extinsă a instanțelor de judecată și adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reglementări în acest sens, autoritățile competente trenează în mod nepermis acest lucru, ignorând cu obstinație realitatea cruntă.

Același lucru se întâmplă și în privința modificărilor necesar a fi imediat aduse legilor justiției. Deși actualul Guvern este în funcţie de peste un an, ”legile justiției” în varianta Iordache-Toader sunt în continuare aplicabile, fără niciun fel de ajustare, în ciuda criticilor în cascadă ale entităților internaționale relevante și ale magistraților români.

Atât Secția Specială de parchet, creată pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cât şi Inspecția Judiciară, subordonată legislativ unei singure persoane, funcționează în baza aceloraşi norme criticate acerb de organismele internaţionale.

Pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție se organizează același tip de interviu formal în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţie care, în majoritatea sa, a susţinut necondiţionat modificările legislative criticate atât în rapoartele MCV, cât şi de entităţile internaţionale (GRECO, Comisia de la Veneţia). În plus, în magistratură nu se mai organizează concursuri de admitere, deoarece puterea legislativă și puterea executivă nu sunt capabile să adopte o reglementare rapidă, pentru a se conforma unei decizii a Curții Constituționale pronunțate în martie 2020.

De asemenea, Raportul Comisiei Europene din 30 septembrie 2020 privind statul de drept – Capitolul consacrat situației statului de drept în România – menționează că procurorul general și procurorul-șef al DIICOT au fost numiți (de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiției, Cătălin Predoiu), ”în ciuda unui aviz negativ al CSM.

Această situație a evidențiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, în contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire în funcție mai solide și independente și a sugerat că o cale sigură de a ajunge la o soluție durabilă ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Veneția”.

Exercițiul de imagine reprezentat de proiectul de modificare a legilor justiției, a cărui dezbatere publică a fost programată până în martie 2021, fără a ţine cont de caracterul urgent al modificărilor necesare, nu ajută în niciun mod magistratura onestă și independentă.

Cu toată dezbaterea parlamentară aferentă, aceste modificări ar putea fi adoptate și intra în vigoare cel mai devreme în anul 2022, ținând seama și de posibilele sesizări succesive ale Curții Constituționale cu obiecții de neconstituționalitate. Până atunci, își vor produce efecte nocive toate modificările intrate în vigoare în anul 2018 și menținute de actualul Guvern.

Deși, sub presiune publică, Ministerul Justiției a propus desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, acel proiect a fost acompaniat de instituirea unor filtre inacceptabile, ce transformau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii în veritabile instanțe de judecată, prealabil cercetării penale a oricăror posibile infracțiuni comise de magistrați.

Proiectul respectiv, criticat de asociații ale magistraților români, a rămas în nelucrare, neexistând voința de a fi dus la bun sfârșit, cu modificările necesare, fiind evident că demersul nu era unul coerent și serios, cât timp Ministrul Justiției a anunțat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale.

Noul proiect de lege anunțat la 30 septembrie 2020 de Ministrul Justiției preia unele măsuri pe care ambele asociații profesionale le-au solicitat în ultimii ani (spre exemplu, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, examene meritocratice, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și, respectiv, procurori – de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii; respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile, abrogarea unor dispoziții de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor etc.).

Cu toate acestea, în cadrul demersului de modificare a legilor justiţiei, se remarcă faptul că unele prevederi din vechea reglementare rămân neschimbate şi apar unele dispoziţii noi, care, însă, pot afecta grav independența justiției.

Astfel, procedurile de numire a procurorilor de rang înalt nu respectă recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Factorul politic continuă să păstreze rolul crucial în alegerea/revocarea procurorilor de rang înalt, în condițiile în care recomandările tuturor entităților internaționale relevante au fost în sensul că numirea și revocarea în funcțiile cele mai înalte din parchete să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important.

Se reintroduce posibilitatea exercitării acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor de către Ministrul Justiției, măsură care va aduce atingere independenței magistraților, prin interferența în gestionarea aspectelor de natură disciplinară din cariera judecătorilor și procurorilor.

În cazul în care un ministru al justiției, ce face parte dintr-un partid politic, poate exercita acțiunea disciplinară împotriva unui procuror sau unui judecător care cercetează/judecă faptele comise de un coleg de partid sau de un prieten al ministrului ori de o persoană care face parte din același grup de interese politice, este evident că va fi supus unei presiuni enorme, ceea ce afectează, în mod inacceptabil, independența acestora.

De altfel, Comisia Europeană, cu ocazia analizării situației din Polonia (unde, printre modificările Legii privind organizarea Curții Supreme s-a prevăzut posibilitatea ministrului justiției de a iniția acțiuni disciplinare împotriva judecătorilor instanței supreme și de a influența desfășurarea investigațiilor), î­n cadrul Recomandării din 26 iulie 2017, a statuat la punctul 3.5.2, par.40 și 42, următoarele: ”În special, implicarea ministrului justiției în procedurile disciplinare împotriva judecătorilor Curții Supreme ar constitui o amenințare la adresa independenței acestora: faptul că ministrul justiției ar avea competența de a iniția proceduri disciplinare împotriva judecătorilor Curții Supreme și, de asemenea, de a influența desfășurarea investigațiilor ar oferi ministrului justiției un instrument suplimentar de exercitare a unei presiuni considerabile asupra judecătorilor.

Simpla amenințare reprezentată de faptul că pot fi inițiate proceduri disciplinare în conformitate cu instrucțiunile ministrului justiției ar afecta în mod direct independența judecătorilor Curții Supreme. Curtea de Justiție a statuat că, pentru ca o instanță să fie independentă, aceasta ar trebui să își exercite funcțiile în întregime în mod autonom, fără a fi subordonată niciunui alt organism și să fie astfel protejată împotriva intervențiilor externe sau a presiunilor susceptibile să pună în pericol soluționarea în mod independent de către membrii acesteia a cauzelor cu care sunt sesizați. Aceste condiții nu sunt îndeplinite în cazul de față. În consecință, judecătorii Curții Supreme se pot simți presați să urmeze poziția adoptată de puterea executivă atunci când se pronunță asupra cauzelor.”

Contrar explicațiilor oferite de Ministerul Justiției, proiectul de lege propus nu urmărește asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere. Dimpotrivă, prin introducerea ca membri de drept, în colegiile de conducere ale instanțelor, a vicepreședinților și președinților de secții, concomitent cu reducerea numărului de membri fără funcții de conducere (rămași pur simbolic în colegiu) se afectează tocmai ideea democratizării deciziei/conducerii în instanțele de judecată și asigurării unei contraponderi în raport cu atribuțiile președintelui instanței.

Sunt transformate, practic, colegiile de conducere în echipa de suport a președinților de instanță (desemnați de comisii numite de Secția pentru judecători a CSM, secție care numește direct și președinții de secții din instanțe), devenind și un fel de formalități administrative inutile. Funcția de execuție se va confunda cu funcția decizională, președintele și echipa sa preluând efectiv orice atribut decizional în cadrul instanței, cu consecința ca echipa managerială să aducă la îndeplinire propriile hotărâri.

Or, componenta decizională ar trebui să revină tuturor judecătorilor și să poată fi exercitată prin reprezentanți democratic aleși. Schimbarea componenței colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor a fost instituită în anul 2005 tocmai în vederea asigurării accesului mai larg al judecătorilor și procurorilor la procesul decizional din cadrul instituției în care își desfășoară activitatea.

Ținând seama și de atribuțiile președinților de instanțe în evaluarea profesională individuală a judecătorilor din instanța pe care o conduc administrativ (aceștia fiind membri de drept în comisiile de evaluare), este limpede că măsura propusă de proiectul Ministerului Justiției întărește nepermis rolul unor persoane numite în instanțe cu largul concurs al Secției pentru judecători a CSM, în detrimentul independenței individuale a judecătorilor, plasați practic într-o formă inacceptabilă de control ierarhic.

Referitor la procedurile de evaluare a judecătorilor, Comisia de la Veneția a stabilit următoarele: ”[…] Această dispoziție pare problematică, întrucât definește președintele instanței drept o figură centrală în procesul de evaluare a judecătorilor. Acest lucru nu numai că poate duce la un conflict de interese, dar și la abuzuri, limitând independența individuală a judecătorilor.” – CDL-AD (2013)015, Aviz cu privire la proiectul de lege privind instanțele din Bosnia și Herțegovina, par.66

Legat de propunerea de funcționare a viitorului Consiliu Superior al Magistraturii (nicicum a actualului consiliu), în Europa nu există un model standard de activitate permanentă sau nepermanentă în cadrul consiliilor judiciare. Spre exemplu, în Belgia, doar patru membri ai Consiliului Superior al Justiției au activitate permanentă. În Bulgaria, Țările de Jos și Italia, toți membrii consiliului suprem judiciar au activitate full-time.

În Danemarca, numai directorul general al Domstolsstyrelsen are activitate permanentă. În Franța, Irlanda și Letonia, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv An tSeirbhís Chúirteanna și Tieslietu padome, nu au activitate full-time. Nici în Lituania sau Malta, membrii Teisėjų Taryba, respectiv Kummissjoni ghall-Amministrazzjoni tal-Gustizzja, nu au activitate permanentă.

În Polonia, membrii Krajowa Rada Sądownictwa se întâlnesc în sesiuni lunare, o săptămână întreagă, în rest judecătorii rămân la posturile lor din instanțe. În Portugalia, rămâne la latitudinea fiecărui membru de a opta sau nu pentru activitate full-time. În Slovacia, numai președintele Consiliului Judiciar este membru cu activitate permanentă. Ceilalți membri ai Consiliului își îndeplinesc pe deplin funcțiile din instanțe și nu au dreptul la remunerație ca membri ai Consiliului Judiciar. În Slovenia, membrii Consiliului Judiciar se întâlnesc în ședințe la 2-3 săptămâni.

Chiar dacă propunerea MJ are rolul de a diminua pierderea contactului cu instanțele sau parchetele pentru membrii CSM, totuși, în cazul membrilor aleși provenind de la Înalta Curte de Casație sau parchete, s-ar impune păstrarea activității permanente, întrucât primii ar putea fi colegi cu judecătorii ÎCCJ care soluționează recursuri împotriva hotărârilor disciplinare ale Secției pentru judecători în materie disciplinară, caz în care este necesară păstrarea unei aparențe de imparțialitate și înlăturarea oricărui risc de influențare a acestora, iar ceilalți ar putea fi astfel apărați de orice fel de posibile presiuni sau imixtiuni, dată fiind subordonarea ierarhică a procurorilor în cadrul Ministerului Public.

Referitor la votul universal pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în situația în care se propune a se institui, nu mai există vreo rațiune pentru menținerea unei etape prealabile și anume, desemnarea a câte unui candidat al instanțelor/parchetelor pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii/procurorii/procurorii militari care și-au depus candidatura.

Acest filtru încalcă dreptul de a fi ales (e ca și când, în prealabil, candidatul la funcția de Președinte al României ar trebui să fie ales de locuitorii județului unde domiciliază sau lucrează) și creează premisele formării de înțelegeri pentru a desemna un anumit candidat, existând riscul ca organismul reprezentativ al sistemului judiciar să devină un loc în care se confruntă interesele celor care au sprijinit un anumit candidat.

Candidații pentru Consiliul Superior al Magistraturii nu au calitatea de mandatari ori reprezentanți speciali ai instanțelor sau parchetelor din care provin. Statutul de membru al CSM semnifică reprezentativitatea întregului corp judiciar. Concret, fiecare candidat trebuie să reprezinte întreg corpul judecătorilor/procurorilor, iar nu o anumită instanță sau un anumit parchet.

Proiectul mai propune și transferul unor competențe ale Secției pentru procurori a CSM către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (numirea și revocarea procurorilor în cadrul DIICOT și DNA, detașarea), respectiv către Ministrul Justiției (aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor).

Acordarea unor asemenea atribuții unor persoane numite politic, în detrimentul organismului care are, potrivit art. 133 alin.(1) din Constituția României, rolul de garant al independenței justiției, reprezintă o încălcare evidentă a independenței justiției. Desfășurarea activității procurorilor (ce alcătuiesc Ministerul Public) sub autoritatea Ministrului Justiției nu înseamnă subordonare din punct de vedere administrativ. Problemele de management al resurselor umane ale Ministerului Public reprezintă o componentă a independenței procurorilor și actul normativ care reglementează aceste chestiuni este necesar a fi aprobat de Secția de procurori a CSM, consiliu al cărui rol constituțional este acela de a garanta independența justiției.

De asemenea, a accepta intervenția nelimitată a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra actelor întocmite de orice procuror din cadrul Ministerului Public (soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale) înseamnă a-i recunoaște acestuia o atribuție excepțională care îi permite să eludeze fără nicio limită modalitatea legală de realizare a controlului ierarhic.

În cauza Kövesi c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că principiul independenței procurorilor este un element cheie în menținerea independenței sistemului judiciar. În lipsa independenței procurorului în efectuarea sau supravegherea urmăririi penale, independența cu privire la adoptarea unei soluții este golită de conținut. Prin urmare, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate exercita, direct sau prin procurori anume desemnați, exclusiv atribuții de coordonare și control al administrării tuturor parchetelor.

Referitor la reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, noul proiect propune în mod esențial doar constituirea de colegii de conducere, care vor fi compuse, cel puțin în viitorul apropiat, din inspectori numiți de actualul inspector-șef al Inspecției Judiciare, prin procedurile de selecție reglementate legislativ în anul 2018. Dată fiind evoluția Inspecției Judiciare din ultimii ani, cu numirea inspectorului-șef interimar și a adjunctului său prin OUG, direct de executiv, intuitu personae, criticată amplu în rapoartele MCV, s-ar impune reformarea totală a acestei instituții și crearea imediată a două structuri distincte: Inspecția Judiciară pentru judecători, respectiv Inspecția Judiciară pentru procurori, ambele cu bugete proprii, cu aparate proprii, cu inspectori selectați meritocratic, având mandate de maximum 3 ani, fără a mai exista posibilitatea reînnoirii lor.

În ceea ce privește concursurile de promovare în funcții de execuție sau de conducere în magistratură, proiectul propus de Ministerul Justiției omite: desemnarea aleatorie a comisiilor de concurs, transparent, la nivelul Institutului Național al Magistraturii; interdicția de numire ca membru în orice altă comisie constituită pentru selecția judecătorilor vreme de trei ani de la data la care acel judecător a fost desemnat membru al unei comisii de concurs privind funcțiile rezervate judecătorilor în sistemul judiciar; reglementarea unor criterii clare pentru evitarea conflictelor de interese între membrii comisiilor de concurs. Este necesar a se reglementa și posibilitatea contestării punctajelor acordate la probele orale (spre exemplu, interviu), deoarece Curtea Constituțională a apreciat în sensul posibilității contestării fiecărei probe la concursul de admitere în magistratură (a se vedea Decizia nr. 121/2020.

În concluzie, Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție constată că, fără reforme reale, justiția din România va rămâne în continuare, pentru ani buni, în perioada cea mai sumbră din istoria sa recentă.

Puterea legislativă și puterea executivă nu au nicio scuză pentru lipsa de voință politică necesară în vederea modificării imediate a legilor justiției, România îndepărtându-se, cu fiecare zi irosită, de la valorile împărtășite de statele democratice în privința independenței justiției, cu consecințe nefaste majore pentru existența statului de drept, fapt care va conduce, indubitabil, inclusiv la blocarea accesului la fondurile europene.”

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

30 comentarii

  1. Mai grav este ca instanțele judecătorești și parchetele s-au transformat in structuri de crima organizata.

    • Corupția ucide mai mult decât Covid 19.
      Justiția din România este pe o panta descendenta a încrederii.
      Oare de ce?
      Populația nu este apărată de abuzurile instituțiilor in Instanță.
      ANAF este un exemplu elocvent.

    • Corect, subscriu!

  2. Sunt dezamăgit de Justiția de la Curtea de Apel Pitești care nu rezonează cu soluțiile deja judecate că precedent la Curtea de Apel București.
    Adică sunt soluții diferite în spete identice.
    Sunt dezamăgit de Tribunalul Arges care nu rezoneaza cu soluțiile deja judecate că precedent la Tribunalul Călărași, Teleorman, Brașov, București.

    Paradoxal exista întâlniri la INM pentru a rezolva inechitatile și degeaba.Nu se intră pe pagina INM lex chiar daca mergi in Instanță cu depunere de înscrisuri și de practica judiciara.

    Poate ICCJ ar trebui sa verifice mai des recursurile în casație unde sunt inechitati de tipul achitare la fond și condamnare la apel.

    Sunt total dezamăgit de Justiția Actuala din Romania iar Secția de Investigare a Abuzului in Justiție ar trebui sa fie cat mai Puternica alături de Inspecția Judiciară.

  3. Virusul vine și trece, corupția ucide în continuare.

    • Predoiu este exponentul unor structuri corupte. Secretarii lui de stat sunt niste marionete ca si el. Liberalii profita de dezmatul PSD si fura in pandemie cot la cot cu PSDistii.

    • Este sorgintele, ca de asta alta pupuza de stat se ridica cu criteria de dupa mizeria, dintre plansee obosite, prabusirea morala, medicala, umana de la Nasta

  4. @respect Emil.. ar mai fi de adaugat.. ca politicienii au transformato intro curva de lux 25000/ luna .. care intre timp a devenit si ninfomana..cu pensie speciala la 45 ani, dar se crede o mare doamnà justitia româna..

    • Bine punctat, o curvă de lux.

    • Dear malchid,

      This is the misleading way of Romanian and Gipsy man kind thinking on Romanian land, you saw him, they proved the same pattern, an inverse Oedipian movement.

  5. Văd că nu au cerut Răspunderea magistratilor și confiscarea extinsă pentru TOTI condamnatii

  6. Liniste! Umbla covidul!
    Drepturile omului se duc dracului si magistratii stau si se uita.
    Desfiintati-va! Ati ajuns inutili.

  7. Iata un exemplu de „reforma reala”: sa dispara judecatorii oameni, sa apara judecatorii roboti!
    Asa va fi eficienta maxima si nu vor fi erori de judecata (sic!)…
    Va fi inlaturat arbitrariul bazat pe perceptiile judecatorului uman.

    Vreti reformea reale, magistratilor? Foarte bine, sa judece cauzele robotii!

  8. Mai pe scurt, vrem în continuare salarii imense la nivelul celor din Germania, indemnizații inclusiv pentru plata cireșelor, sporuri de zeci de mii de lei pentru încordare neuropsihica de parca numai ei săracii se încordează, sa nu fim trași la răspundere decât de ai noștri care ne acoperă, sa putem ieșii beți în trafic și sa nu patim nimic, vezi cazul judecătorului menținut de CSM în magistratura după ce a fost prins beat la volan, vrem sa nu plătim nimic pentru erorile judiciare și mai ales vrem pensii speciale mai mari ca ale judecătorilor din Franța și Germania!

    • Dar la Norgia ce iti displace, sau Australia, sau Noua Zeelanda?

  9. Peste focarele de ticăloșie a mai venit și Covidul!

  10. NU Comunicat trebuia, ca NU-l baga nimeni in seama!
    Trebuia Scrisoare deschisa(adica PUBLICA!) adresata Presedintelui Romaniei, Premierului si MInistrului Justitiei!
    Iar Johannis intrebat de raspuns, TREBUIA sa vorbeasca pe subiect!
    Cu acest Comunicat transmis in eter(!) alde Johannis, Orban si Predoiu nici nu ii baga in seama, linistiti ca „statul de drept e perfect” in Romania, cum ne povestea in Iulie 2019 dl Presedinte Johannis!!!!!!!!!

  11. Instantele sint focare e injustitie si nedreptate . Cetatenii pierd procese contra institutiilor publice din cauza unor judecatori corupti .

  12. S-aude Predoiule?
    S-aude dar ne doare în cot.

  13. Focarele de corupţie din justiţie sunt mult mai grave decât cele de covid.

  14. And he told me, I am alone, how is with their multiple…, yet he is speaking as well as English, in Romanian.

  15. Dati copy-paste la sentinte, in time ce va plangeti, ba ca political va striveste, ba ca vointa lui politica este flasca. Have an wonderfully living assessment paper, first of all!

  16. N-am să înțeleg niciodată de ce Justitia, sistemul de justiție, trebuie să fie o putere!
    Si totuși, dacă se vrea să fie una dintre puterile statului și mai ales independentă, ce rost mai are Ministerul Justiției, care face parte din puterea executivă, în sistemul judiciar?! Ce sau câtă independența are sistemul judiciar dacă butoanele sunt la MJ?!
    Dacă instantele și parchetele din Romanica sunt aproape inutile pentru cetățenii de rand, Ministerul Justiției este cu siguranță inutil pentru întreaga societate exceptand angajații din el.

    • Știți cum răspund angajații din ministere când te întâlnești cu ei pe stradă și îi întrebi „ce faci, unde te duci?” De cele mai multe ori, răspund: „LA BIROU”!!!!! Deci, ei nu se duc „la serviciu” ci se duc la birou!!!!!

  17. se ocupa ROMANICA-EDUCATA-NORMALA de justitie,
    – deja a „organizat” un referedum REZULTAT NICIUNUL, prea tarziu, fara substanta, fara finalitate
    – a facut numiri in stil PSD fara avizul CSM , REZULTATE: DNA doarme in continuare sub obladuirea SEFULUI NUMIT DE IOHANIS, sefa de la DIICOT demisa cu greu
    – la OUG 13 era la ski
    – au strambat din nas cand Kovesi a cerut mai multi procurori pentru parchetul UE
    – pe Kovesi a dat-o afara prin intermediul purtatoarei de cuvant, nu s-a zbatut prea mult
    – cand a fost cu DNA-ul padurilor au avut grija sa le-o traga USR+ cu CCR-aparatorul-hotilor
    – cand a fost cu legea agresiunilor sexule si a pedofiliei la fel au trantit-o cu CCR-ul
    – nici nu mai zic de Predoiu si Sectia Speciala
    ce mai , toata baza in PNL

  18. Slugoiul a fost pus acolo tocmai să nu facă nimic, să păstreze modificările efectuate de ciuma roșie, să mimeze că urmărește înlăturarea lor, sau chiar să strice și mai rău, dacă a mai rămas ceva de demolat. Ce ironie, ciuma roșie s-a străduit din răsputeri să dărâme totul, iar beneficiarul tuturor potlogăriilor ciumiste este reformatorul pnl, fratele de mizerii al psd-ului. Ce și-au zis nemernicii, stricați voi, iar mai apoi venim noi și culegem roadele. Slugoiul este exponentul sistemului corupt, el a fost impus la justiție și nu propus. Acest jeg este pionul sistemului prin care sistemul își aranjează ploile, uitați-vă doar la ce procurori i-au fost impuși să-i numească la marile parchete, acuma să nu credeți că toate caricaturile acelea de magistrați au fost selectate de slugoiul preaplecat, dacă voi credeți așa ceva sunteți niște naivi incurabili. Sistemul judiciar arată exact așa cum l-a lăsat drac-niotul, legislația – de asemenea, iar secția ciordache dăinuiște încă în voie, va fi folosită împotriva adversarilor politici. Vedeți ciumaților roșii, nu este pentru cine se pregătește și pregătește, ci pentru cine se nimerește și vă ia locul. Doar, fi-r-ați ai dracului, tot voi cu pnl-ul ați instituit „marțea neagră”, ce să vezi, tot măcelărirea justiției era vizată, iar acuma leprele de la pnl vin și ne spun că sunt altfel, băieți, pișcați frâna, mulți dintre voi erau și în momentul acela, erați tot somități de prim-plan în pnl, așa că faceți bine și scutiți-ne. Nu se va schimba absolut nimic cu pnl-ul la butoane, cum nu s-a schimbat în 30 de ani, nimic nu se va schimba nici acuma.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.