G4Media.ro

DOCUMENT Parlamentul European avertizează că va acționa în justiție Comisia Europeană dacă…

sursa foto: Comisia Europeană

DOCUMENT Parlamentul European avertizează că va acționa în justiție Comisia Europeană dacă nu aplică mecanismul care condiționează alocarea fondurilor de respectarea statului de drept

Parlamentul European va discuta în sesiunea plenară de săptămâna viitoare o propunere de rezoluție privind aplicarea regulamentului care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea de statului de drept, în care acuză Comisia Europeană că nu a acționat deja împotriva statelor cu probleme, stabilește ca CE să ofere toate informațiile până la 1 iunie, în caz contrar Parlamentul va da în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE.

Propunerea de rezoluție este asumată de principalele trei grupuri politice, PPE, S&D și Renew Europe, precum și de grupul Verzilor și cel al europarlamentarilor de stânga, și a fost inițiată de Renew.

Potrivit documentului consultat de G4Media, Parlamentul European amintește că mecanismul de condiționalitate a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, dar Comisia Europeană nu a întreprins încă niciun demers față de statele membre în care sunt indicii că nu respectă valorile UE.

Parlamentul European subliniază că este important ca mecanismul să fie aplicat mai ales în contextul alocării fondurilor din programul NextGenerationEU.

„Încălcările care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a regulamentului pot declanșa, de asemenea, adoptarea de măsuri în temeiul regulamentului, atâta timp cât acestea continuă să existe și să afecteze sau să afecteze grav” interesele financiare ale Uniunii, se precizează în document.

Articolul 5 din Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept, prevede că CE „dacă este necesar, ia toate măsurile adecvate pentru a proteja bugetul Uniunii”, amintesc europarlamentarii.

În context, rezoluția îndeamnă Comisia să utilizeze „pe deplin puterile sale de investigație pentru fiecare caz de încălcare potențială a principiilor statului de drept de către un stat membru”.

„Comisia este obligată să informeze fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice notificare trimisă statelor membre în cazul în care are motive întemeiate să considere că sunt îndeplinite condițiile pentru adoptarea măsurilor prevăzute în regulament; constată cu dezamăgire absența oricărei notificări scrise către statele membre de la intrarea în vigoare a regulamentului, în ciuda numeroaselor îngrijorări cu privire la încălcările statului de drept identificate în raportul Comisiei privind statul de drept din 2020”, precizează documentul.

Parlamentul European cere Comisiei să includă în raportul său anual privind statul de drept o secțiune dedicată în care să prezinte cazurile de încălcare a principiilor statului de drept în statele membre.

În final, referindu-se la intenția CE de a adopta „orientări” pentru aplicarea regulamentului privind condiționarea fondurilor de statul de drept, Parlamentul subliniază că acestea nu sunt neapărat necesare și dă termen Comisiei, dacă insită în elaborarea acestora, să le adopte cel târziu până la 1 iunie 2021 și insistă ca Parlamentul să fie consultat înainte de adoptarea lor.

„În cazul în care Comisia nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament și nu furnizează Parlamentului informațiile menționate mai sus până la 1 iunie 2021, Parlamentul va considera că aceasta constituie un eșec de acțiune și, ulterior, va lua măsuri în temeiul articolului 265 din TFUE împotriva Comisie”.

Articolul 265 din Tratat prevede posibilitatea unei acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Context

Parlamentul European va folosi „toate mijloacele” pe care le are la dispoziție în cazul în care Comisia Europeană nu își îndeplinește obligațiile în ceea ce privește aplicarea noului mecanism de protecție bugetară, a anunțat Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), în urma dezbaterii din 11 martie, din plenul PE, cu comisarul pentru Buget și administrație, Johannes Hahn.

Europarlamentarii l-au întrebat pe comisarul Hahn care este motivul pentru care Comisia nu a folosit încă mecanismul care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, pentru a proteja bugetul UE, deși noile reglementări au intrat în vigoare la 1 ianuarie.

„Evidențiind (…) deteriorarea continuă a situației în unele țări, inclusiv Ungaria și Polonia, au solicitat acțiuni imediate pentru a preveni daune suplimentare bugetului și valorilor UE. Unii au subliniat, de asemenea, obligația Comisiei de a acționa ca un organism independent din punct de vedere politic și rolul său de gardian al tratatelor”, precizează comunicatul LIBE.

Drumul unor acțiuni în justiție împotriva Comisiei Europene a fost deschis la începutul lunii martie.

Parlamentul European a decis, pe 3 martie, să introducă o acțiune la Curtea de Justiție a UE în disputa cu Comisia Europeană pentru eliminarea vizelor la intrarea în SUA, în prezent cetățenii din patru state membre fiind obligați să dețină o astfel de viză: România, Bulgaria, Croația și Cipru, după cum a scris G4Media aici.

David Sassoli a acceptat astfel o recomandare a Comisiei JURI.

Parlamentul European a cerut, în repetate rânduri, Comisiei Europene să adopte măsurile prevăzute în legislaţia UE pentru a garanta reciprocitatea totală a vizelor între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Europarlamentarul bulgar, Ilhan Kyuchyuk (grupul Renew), a declarat că decizia în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a fost luată, pe 1 martie, cu „o majoritate covârșitoare” și vizează o plânjere la Curtea de Justiție pentru „inacțiune” a Comisiei Europene. Kyuchyuk este convins că, prin inacțiunea sa, Comisia Europeană, în calitate de „gardian al tratatelor”, subminează credibilitatea instituțiilor și a anunțat că președintele PE, David Sassoli, urma să sesizeze Curtea europeană de Justiție până pe 4 martie.

sursa foto: Comisia Europeană

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Mai, r@h@tilor, dati in judecata CE pentru incompetenta, nesimtirea cu care a gestioneaza criza vaccinurilor, pentru imbolnavirea si moartea europenilor de care se face responsabila zi de zi.
    Dar taceti pe acest subiect, in cardasie cu CE, nu?
    De departe nu este vorba de inventata problematica a statului de drept, ci este vorba de reincalzirea ciorbei de catre noua stanga, neomarxistii de la Renew, aliati cu extrema stanga si caricatura de PPE.
    Mai, Ciolose, exista un acord pe acest subiect, atunci cand s-au votat banii europeni, nu-i asa?
    Acum ai primit ordin sa incalci acel acord si sa puneti o presiune pe cele 2-3 tari care nu va canta-n struna? Lingau si executant ai ramas, Ciolose. 🙂

    • Pai, prima Tara care ar trebui luata la intrebari in legatura cu Statul de drept ar fi Romania: pentru ca Dosarul 10 August e aproape ingropat!
      O spun 2 Europarlamnetari romani: Rares Bogdan si Dacian Ciolos(ultimul mai in stil populist, nici in caruta, nici in teleguta!)!

      1. Ce spunea Europarlamentarul Rares Bogdan pe subiect:
      „Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan, a afirmat, marţi seară, că, după decizia judecătorilor în Dosarul 10 august că a avut ”imaginea unei ţări abandonate, unde Justiţia umblă cu capul spart”. Liberalul afirmă că ”Justiţia din România n-a înţeles absolut nimic din lupta românilor” şi anunţă că situaţia va fi tranşată la CEDO.
      ”Astăzi, din păcate, după decizie, după ce judecătorii au decis că dosarul nu se redeschide şi că cei 4 şefi ai Jandarmeriei din acest dosar (…) scăpă fără niciun fel de cost în faţa cetăţenilor şi a istoriei, am avut, încă o dată, imaginea unei ţări abandonate, unde Justiţia NU funcţionează, unde Justiţia umblă cu capul spart”, a afirat, marţi seară, la B 1 TV, Rares Bogdan, comentând decizia în Dosarul 10 august.

      2. Europarlamentarul Dacian Cioloş a afirmat că decizia ca dosarul 10 august să nu fie redeschis este un lucru la care nu se aştepta şi consideră că Parlamentul poate ancheta acele evenimente. Astfel, liderul PLUS spune că „o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilităţile penale”.
      „Decizia de a nu redeschide Dosarul 10 august nu este finalitatea pe care o aşteptam nici eu şi nici cetăţenii acestei ţări care au fost în Piaţa Victoriei, au avut de suferit şi ştiu pe pielea lor ce s-a întâmplat acolo. Ca politicieni, vom respecta mereu deciziile justiţiei, chiar dacă uneori ele par nedrepte.
      Dar, tot ca politicieni, avem o datorie morală faţă de aflarea adevărului. Cetăţenii trebuie să ştie cine sunt responsabilii politici pentru ce s-a întâmplat pe 10 august, cei pe care organele de anchetă penală par să nu îi găsească.
      Parlamentul României are căderea de a ancheta acele evenimente exact prin prisma responsabilităţilor de decizie politică ce au determinat comportamentul forţelor de ordine. Eu unul vreau să ştiu ce s-a întâmplat pe 10 august şi cred că o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilităţile penale”, a scris Dacian Cioloş marţi pe Facebook.

      Bai, europarlamentarilor: Functioneaza sau NU functioneaza Statul de drept in Romania voastra!?
      Cand sunteti la Brussels spuneti DA in cor!
      Cand sunteti la TVurile din Romania va pute statul de drept din Romania!

  2. Asa, asa, Parlamentul european sa instituie un MCV pentru Comisia Europeana!
    Ce naiba…
    Birocratii de la Brussels sunt la ananghie: Comisia Europeana nu isi permite sa se atinga de Ungaria sau Polonia, pentru ca are NEVOIE de VOTUL tuturor Parlamentelor nationale privind Decizia (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind Sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, adica pentru Cresterea Contributiei fiecarui Stat la UE de la 1,2% din PIB la 1,4% din PIB!
    VOT fara de care Planul ala maret de Redresare si Rezilienta al Comisiei Europene NU poate fi lansat!!!
    Au deci nevoie de VOTUL Budapestei si al Varsoviei, din acest motiv Comisia Europeana tace chitic pe subiect si nu se atinge de cele 2 tari deocamdata!
    Un MCV e solutia, hai cu MCV pentru Comisia Europeana, sa „respecte” cerintele cu Statul de drept, fix cum trebuie sa o faca Romania si Bulgaria, nu?!

  3. Ce anume cuprinde punctual, scris negru pe alb, in Tratatul de Baza sau in normele juridice ale Uniunii sintagma „stat de drept”?
    Eu nu vad altceva decat folosirea de dimineata pana seara unei expresii goale, fara continut.
    Deci?

  4. A ajuns o caracatita UE , tot pe interese meschine ce vrea sa controleze tot ! De asta Anglia nu a mai voit sa fie pusa la punct de niste tari minuscule-Estonia, Letonia, Slovenia, Grecia, Malta,Cehia !

    • La anglia trebuie sa te închini nu sa o pui la punct că e mare și tare și are multe aere și acolo sunt multi filfizoni.

    • Mafia si coruptia UE are pretentii sa depaseasca securitatea si dezvoltarea SUA.