DOCUMENT Curtea de Justiție a UE se pronunță în 18 mai 2021 cu privire la soarta Secției Speciale și a legilor Justiției PSD

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat părțile din procesul privind soarta Secției speciale și a legilor Justiției modificate de PSD că va da verdictul în data de 18 mai 2021, ora 09:30, potrivit unei informări a CJUE trimisă părților din dosar.

În septembrie anul trecut, avocatul general al Curții de Justiție a UE, Michal Bobek, a transmis un punct de vedere în care arată că înființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE.

Oficialul CJUE a arătat că Secția Specială e contrară legislației europene în absența unor garanții de independență față de politic. ”Avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”, a arătat Bobek într-un comunicat Curții de Justiție a UE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Și Comisia Europeană a trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene un punct de vedere devastator pentru Secţia Specială. Comisia Europeană a precizat că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor. Practic, CE spune că Secţia Specială nu prezintă garanţii de independenţă.

Comisia a enumerat efectele nocive ale înfiinţării SIIJ: efect inhibator asupra magistraţilor, aparenţa influenţelor şi presiunilor exterioare asupra instanţelor, afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie.

Între timp, în România, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind desființarea SIIJ, însă a acordat superimunitate magistraților în sensul că ei nu vor putea fi trimiși în judecată de DNA pentru corupție fără avizul CSM.

Proiectul merge la Senat, iar PSD a anunțat deja că îl va contesta la CCR așa că este foarte posibil ca între timp să vină verdictul CJUE.

În plus, mai multe instanțe din România, la solicitarea unor asociații de magistrați precum Forumul Judecătorilor și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, au sesizat CJUE și cu privire la legile Justiției modificate de PSD.

Instanțele au întrebat CJUE în legătură cu obligativitatea respectării de către România a recomandărilor din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene.

Magistrații români au contestat numirea de către Guvernul PSD a judecătorului Lucian Netejoru la conducerea interimară a Inspecției Judiciare prin ordonanță de urgență procedura de revocare declanșată de ministrul Justiției Tudorel Toader la adresa procurorului general Augustin Lazăr.

Magistrații au motivat că România, membru UE, trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene potrivit cărora Bucureștiul este obligat să stopeze de îndată procedurile de revocare a înalților magistrați, iar Guvernul nu trebuie să interfereze cu competețele CSM și să fi numit conducerea interimară a IJ prin ordonanță de urgență.

Context. Nu există până acum exemple de state membre care să nu respecte deciziile CJUE. În caz contrar, CE poate aplica sancţiuni financiare sau declanşa „opţiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al statului membru în Uniune.

Polonia a respectat decizia CJUE. În decembrie 2018, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat legea prin care a fost anulată scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la Varșovia de la 70 la 65 de ani, măsură care a dus la retragerea forțată a mai multor judecători, inclusiv a președintelui Curții.

Decizia șefului statului polonez a venit după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea noii legi privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, tranşând o dispută în acest sens între Varşovia şi Bruxelles.