De ce predicția cutremurelor este imposibilă? Un răspuns al comunității științifice

După cutremurul din noaptea de sâmbătă spre duminică, o postare publicată pe facebook de Seismic Center – Predictie si alerta cutremur s-a răspândit cu mare viteză în spațiul public. În postarea respectivă, datată 15 august 2018, Seismic Center ar fi informat cititorii că în perioada 27-28 octombrie 2018 ar urma un cutremur cu magnitudinea 5.2 pe scara Richter. Despre cum se poate schimba data unei postări pe facebook, vedeți articolul publicat pe site-ul nostru.

Ceea ce ne interesează în acest articol este posibilitatea, în acest moment, a predicției cutremurelor. Așa cum se va vedea în acest material, comunitatea științifică de seismologi și specialiști în fizica pământului neagă posibilitatea predicției cutremurelor. Vom rezuma în continuare argumentele lor.

Cutremurele sunt de mai multe tipuri. Cele care se petrec în Vrancea sunt cutremure tectonice. Hipocentrul cutremurelor diferă de la unul la altul. Cu cât hipocentrul se află la o adâncime mai mare, cu atât raza pe care cutremurul va fi resimțit va fi mai mare, iar valul seismic mai puțin periculos. Dacă hipocentrul cutremurului va fi la o adâncime mai redusă, raza pe care va fi resimțit va fi mai mică, dar mișcările seismice mai periculoase.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Cutremurele apar atunci când bucăți din plăcile tectonice se sparg. Ele ajung să se spargă din cauza energiei acumulate în interiorul Pământului. La ora actuală, seismologia nu dispune de niciun aparat care poate verifica activitatea din interiorul astenosferei. Nicio săpătură realizată până acum nu a avut adâncimea necesară care să permită introducerea unor aparate de măsurare în interiorul astenosferei. Astfel, observarea cauzelor care determină apariția mișcărilor plăcilor tectonice este imposibilă. Nimeni nu poate spune când va apărea un cutremur și ce intensitate va avea, dată fiind situația în care comunitatea științifică nu are acces la cauza ce produce cutremurele.

Dacă empiric, pe baza observației cauzelor care declanșează mișcările seismice, nu putem face predicții cu privire la apariția unui cutremur, ceea ce rămâne la dispoziției comunității seismologie este analiza statistică a cutremurelor înregistrate până acum. Cu alte cuvinte, pe baza calculelor se poate determina frecvența cutremurelor. De exemplu, dacă în ultimii 300 de ani s-au înregistrat în zona Vrancei 6 cutremure cu magnitudine peste 7 grade pe scara Richter, atunci se poate stabili frecvența cutremurelor de peste 7 pe scara Richter: 2 astfel de cutremure la un interval de 100 de ani.

Calculul statistic ar fi util numai și numai dacă cutremurele ar fi fenomene liniare. Însă, așa cum spune Yan Y. Kagan, cercetător la Institutul de Fizică Planetară al Universității din California, într-un articol intitulat Sunt cutremurele predictibile?, cutremurele sunt fenomene haotice, non-liniare. Aceasta înseamnă că ele nu respectă o anumită frecvență temporară. Neavând un pattern liniar, analiza statistică nu ne poate aduce informații despre un viitor cutremur.

Ca posibilitate teoretică, predicția cutremurelor ar fi posibilă numai dacă știința ar avansa atât de mult încât geofizica și seismologia ar putea face observații directe cu privire la activitatea din astenosfera Pământului. Până atunci, comunitatea științifică internațională este sceptică cu privire la posibilitatea de a face predicții în legătură cu apariția cutremurelor.

Relevanța explicației comunității științifice internaționale este foarte mare, mai ales acum, când falși oameni de știință se pot folosi de internet și de rețelele de socializare pentru a induce panică și a face false profeții.

Surse bibliografice:

Agustin Udias, Principles of Seismology, Cambridge University Press, 1999.

Yan Y. Kagan, „Are Earthquakes Predictable?”, în Geophysical Journal International, Volumul 131, Subiectul 3, 1 December 1997, pp. 505–525.

Barbara Romanowicz și Adam Dziewonski, Seismology and Structure of the Earth. Treatise on Geophysics, Elsevier, 2009.

Jennifer Nelson, An Introduction to Physical Geology, Ediția a unsprezecea, Tarbuck, 2013.

***, Why Do Earthquakes Happen?, accesat pe http://www.geo.mtu.edu/UPSeis/why.html