De ce a anulat Iordania vizita președintelui american Biden, după bombardarea spitalului din Gaza

Unul dintre punctele centrale ale vizitei președintelui american Joe Biden în Orientul Mijlociu era călătoria în Iordania pentru mai multe întâlniri cu lideri arabi, în contextul războiului dintre Israel și Hamas. Iordania are o relație de colaborare complexă cu Israelul, dar criza din Gaza o tensionează. Marți, Iordania a anulat acest summit după ce un atac aerian a lovit Spitalul arab Al-Ahli din orașul Gaza, ucigând sute de persoane și stârnind indignarea lumii arabe, care acuză Israelul de masacru. Această decizie a evidențiat o istorie complexă între Iordania și Israel, care datează încă de la fondarea statului israelian și care continuă să influențeze dinamica regională, scrie Al Jazeera într-o analiză.

Joe Biden își amână călătoria la Amman după ce Iordania a anulat summitul cu președintele SUA

Cei doi vecini au petrecut zeci de ani în război oficial, dar au menținut întotdeauna contactul, ceea ce a dus în cele din urmă la semnarea unui tratat de pace în 1994. Cu toate acestea, relația lor a rămas neliniștită, cu umbra luptei palestinienilor care planează asupra ei.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Întoarcerea în urmă cu câteva decenii

Peste 700.000 de palestinieni au fost alungați de pe pământurile lor în 1948 de către forțele israeliene, într-un eveniment pe care palestinienii îl cunosc sub numele de Nakba, sau „catastrofă” în limba arabă.

În același an, la scurt timp după un plan al Națiunilor Unite de împărțire a teritoriului palestinian la sfârșitul mandatului britanic, o coaliție militară a statelor arabe, care includea și Iordania, a intrat pe teritoriu pentru a lupta împotriva Israelului. La sfârșitul războiului, Iordania controla Ierusalimul de Est și Cisiordania.

Iordania a fost, de asemenea, un participant-cheie în Războiul de Șase Zile din 1967, după ce s-a aliniat cu președintele de atunci al Egiptului, Gamal Abdel Nasser. Până la sfârșitul acelui război, care a marcat o victorie majoră pentru forțele israeliene, Iordania a pierdut controlul atât asupra Ierusalimului de Est, cât și asupra Cisiordaniei. Iordania și Israelul, despre care se credea că au menținut canale de legătură chiar și în timpul războiului, au semnat un tratat de pace în 1994. Iordania a devenit a doua țară arabă, după Egipt, care a stabilit relații diplomatice cu Israelul.

Cum a schimbat tratatul lucrurile?

Tratatul de pace a apărut la scurt timp după primul dintre Acordurile de la Oslo din 1993, prin care a fost înființată Autoritatea Palestiniană. Israelul și Iordania au semnat, de asemenea, o declarație la Casa Albă a SUA prin care se angajau să pună capăt dușmăniei și să realizeze o pace durabilă.

Acordul de pace a sporit cooperarea în materie de securitate între cele două țări și a deschis calea pentru stabilirea unor proiecte economice ambițioase. Așa-numitele zone industriale calificate din Iordania au permis acesteia să exporte mărfuri în SUA fără taxe vamale, dacă acestea aveau inputuri israeliene specifice. Acest aranjament s-a transformat ulterior într-un acord de liber schimb între Iordania și SUA.

Israelul și Iordania au ajuns la un acord pentru a rezolva problemele considerabile ale Iordaniei în ceea ce privește apa, prin care Israelul s-a angajat să împartă apa. În 2014, au semnat un acord pentru ca gazele din zăcămintele israeliene să fie furnizate Iordaniei pentru o perioadă de 15 ani.

Flux și reflux al relațiilor

Însă faptul că problema palestiniană a rămas nerezolvată, alături de mai multe incidente de mare anvergură de-a lungul anilor, a afectat relațiile. În 1997, un soldat iordanian a deschis focul asupra unui grup de eleve israeliene, omorând șapte persoane. În același an, agenții Mossad care fuseseră trimiși la Amman pentru a-l asasina pe liderul politic al Hamas, Khaled Mashal, au fost prinși. Iordania a cerut ca premierul Benjamin Netanyahu să predea antidotul pentru substanța care a fost folosită pentru otrăvirea lui Mashal, dar acesta a făcut acest lucru numai după ce președintele american de atunci, Bill Clinton, a intervenit direct.

Mai recent, în 2017, un palestinian în vârstă de 17 ani a înjunghiat un agent de securitate aflat în afara serviciului la Ambasada Israelului din Iordania, ceea ce l-a determinat pe agentul de securitate să tragă cu arma și să îl ucidă pe palestinian și pe un alt bărbat. Ambasada a fost închisă timp de șase luni, iar Netanyahu l-a salutat pe paznic atunci când s-a întors în Israel.

La sfârșitul anului 2019, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a declarat că relațiile cu Israelul se aflau „la cel mai scăzut nivel din toate timpurile”. De atunci, relațiile par să se fi îmbunătățit, având loc mai multe întâlniri la nivel înalt, inclusiv prima vizită a unui președinte israelian în Iordania anul trecut.

Războiul Israelului din Gaza ar putea inversa această tendință.

Iordania ca custode al Al-Aqsa

Familia regală hașemită a Iordaniei, care conduce țara din 1921, a fost, de asemenea, custodele Moscheii Al-Aqsa din Ierusalim timp de aproape un secol.

În 1924, Consiliul Musulman Suprem, care era cel mai înalt organism responsabil de afacerile comunității musulmane din Palestina controlată de britanici la acea vreme, a ales un membru al dinastiei Hașemite ca custode al moscheii. Al-Aqsa se numără printre cele mai sfinte locuri ale Islamului și este unul dintre cele mai vechi exemple de arhitectură islamică care au supraviețuit.

Familia regală iordaniană a renovat Al-Aqsa de mai multe ori în ultimul secol.

Preocupările Iordaniei în prezent

Cu toate acestea, Iordania se confruntă și astăzi cu provocări mai practice, pe măsură ce războiul Israelului din Gaza se intensifică.

Iordania se bazează pe acordurile privind apa încheiate cu Israelul. Relațiile sale cu Israelul și cu SUA servesc ca un impuls pentru economia sa, care a suferit o lovitură din cauza dependenței sale de turism în timpul pandemiei COVID-19. Dar Iordania nu își poate permite să vadă escaladarea războiului.

Ea a condamnat bombardamentele Israelului asupra Gazei și preocupările umanitare grave care au apărut ca urmare a acestora, în concordanță cu pledoaria sa pentru rezolvarea problemei palestiniene.

Gazdă deja a milioane de migranți din Palestina, Siria și Irak, Iordania este, de asemenea, extrem de precaută față de un nou aflux de refugiați palestinieni. Iordania a insistat asupra faptului că palestinienii trebuie să rămână în țara lor natală dacă vor să formeze un stat propriu în viitor.