G4Media.ro

De ce 70% dintre greci se opun schimbării numelui Fostei Republici Iugoslave…

De ce 70% dintre greci se opun schimbării numelui Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei?

Parlamentul elen este chemat să voteze joi Acordul de la Prespa, care prevede ca vecina nordică a grecilor să capete denumirea oficială de «Republica Macedonia de Nord». Această perspectivă, după cum au arătat recentele manifestaţii, nu este pe gustul tuturor. Acordul privind noul nume al Macedoniei, care acum se numeşte în mod oficial Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe care Parlamentul elen îl va vota joi, suscită adesea animozitatea şi temerea opiniei publice din Grecia. Mulţi evocă un «acord monstruos» sau o «trădare» a guvernului Tsipras, scrie Les Temps, citat de Rador.

După ce a fost ratificat de Parlamentul de la Skopje acum zece zile, acordul greco-macedonean din 17 iunie 2018, care redenumeşte mica republică balcanică vecină «Republica Macedoniei de Nord», trebuie să fie adoptat şi de Parlamentul elen pentru a putea intra în vigoare.
Aproape 70% dintre grecii chestionaţi s-au declarat împotriva acordului, potrivit unui ultim sondaj publicat duminică în săptămânalul Proto Thema.

Acest NU a adus între 60 000 şi 100 000 de persoane duminică la Atena, uniţi în jurul sloganului «Macedonia este grecească».
«Istoria este unul din rarele lucruri lăsate nouă, grecilor”, a declarat o manifestantă, Angela Konstantopoulos, pentru ziarul Neos Kosmos. „Am fost sărăciţi: oamenii au fost expulzaţi din casele lor. Impozite. Problemele cu imigraţia. Ce ne-a mai rămas de făcut este să ne agăţăm de istoria noastră: Macedonia este un nume grecesc, inventat de greci, nu de slavi

Pentru majoritatea grecilor, numele de Macedonia îi aparţine patrimoniului istoric grecesc şi trebuie să rămână rezervat pentru provincia de nord a Greciei, mândră de Alexandru cel Mare şi cuceririle sale.

Dând numele Macedonia de Nord micii republici balcanice, «Acordul de la Prespa – şi tot ceea ce implică el – este un afront, şi chiar un atac la identitatea istorică grecească», estimează Christos Mylonopoulos, profesor de drept la Universitatea din Atena, în cotidianul Kathimerini.
Pentru Vasileios Nikoltsios, custode la muzeul din Salonic – capitala provinciei de nord, «identitatea macedoneană este identitatea mea. Este identitatea bunicului meu. Skopje nici măcar nu făcea parte din Macedonia antică.»

«Este evident că imaginarul social radical grec (şi ataşamentul său permanent la Antichitatea clasică) afectează şi modelează în mod activ opinia publică împotriva schimbării numelui», subliniază Haralambos Tsekeris şi Nicolas Demertzis, experţi ai Centrului Naţional de Cercetări Sociale din Atena.

Pe reţelele sociale, precum şi în mass media, se poate vedea temerea că folosirea numelui de Macedonia de către republica de la Skopje ascunde ambiţii teritoriale şi tentaţii de anexare a Macedoniei greceşti.

«Problema Macedoniei este mult mai mult decât problema numelui. Este faptul că o naţiune slavă acaparează istoria noastră […] ei vor pământurile noastre şi acest acord le permite să le revendice în viitor», spune Klaira pe Twitter.

«Este un proiect mondial de a extinde această mică ţară fantomă albanezo-slavă la adevărata Macedonia, în Grecia. NATO le va permite să îşi extindă frontierele la marea Egee», scrie şi Georgios.

«Această regiune are un istoric al invaziilor care rămâne ancorată în memoria grecilor», subliniază Angelos Syrigos, profesor de drept internaţional la Universitatea Panteion din Atena. «În trei rânduri, Grecia a fost invadată ăn numele acestei chestiuni a Macedoniei: în 1912, în timpul celui de-al doilea război mondial şi în timpul războiului civil de către armatele bulgare […] Grecii nu se tem neapărat de Skopje şi de ambiţiile sale iredentiste, ci de forţele externe care ar putea folosi acest nou stat pentru a-şi instala puterea în regiune.»

Pentru Angelos Syrigos, «a existat o problemă de comunicare din partea guvernului. Textul acordului a fost publicat în ziare abia în acest week-end, închipuiţi-vă. Toată lumea vorbeşte despre el, dar nimeni nu ştie exact ce conţine.»

Ca reacţie la toate aceste speculaţii, premierul Alexis Tsipras a publicat un videoclip pe contul său de Twitter şi pe pagina sa de Facebook pentru a restabili «adevărul privind acest acord». Încearcă să răspundă principalelor temeri ale grecilor asupra termenului «Macedonia», care «fără alt adjectiv rămâne asociat cu regiunea elenă» şi asupra acordului care prevede în special la vecinul său «schimbarea numelor monumentelor care fac referire la Macedonia grecească sau la Alexandru cel Mare».

(Sursa: Les Temps/ Preluare Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru)

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. De ce nu fac cei din Skopje limba greaca limba de stat, dacă vor nume grecesc în titlul tarii?

    • Macedonia nu e Grecia!
      Dacă dați o căutare pe Google„macedonia antică” veți afla din Wikipedia mai multe, inclusiv despre Alexandru cel Mare și despre decăderea regatului macedonean și transformarea lui în provincie romană. Așa că, mai ușor cu pianul pe scări… Mai curând macedonenii se înrudeau cu tracii și ilirii decât cu grecii. Că au fost treptat asimilați, mai întâi de către romani, apoi de către slavi și greci, asta-i altă poveste…

  2. Alexandru Macedon nu a fost grec.El i-a învins pe greci.A fost mai degrabă tramv.Grecii erau de la muntele Olimp spre sud.
    Marii profesori de istorie de la Atena sau Salonic se leagă de slavi.De traci sau iliri pare ca nici nu au auzit.

  3. La inceputul anilor 90 lucram la unul din hypermarket-urile in Toronto care apartinea lui Steve Stavro. Steve era Macedonean din Grecia care a emigrat in Canada cand era copil. Majoritatea angajatilor erau Macedoneni, fie din Grecia, fie din Macedonia care a fost parte din Yugoslavia, Steve ii angaja fara discriminare. Cei care erau din Grecia vorbeau greceste iar cei din Macedonia vorbeau sarbeste (au invatat sarbeste la scoala ca limba straina), insa vorbeau Macedoneana intre ei. La sectia de macelarie, era un batran de aproape 65 ani (Danny, numele …englezit) care spala tavile in care se tinea carnea. Danny lucrase toata viata la GM insa fusese data afara datorita unor restructurari si mai lucra cativa ani pana la pensie la acest hypermarket. In general ei nu discutau chestii politice legate de Macedonia. Mai mult decat atat, cei din Grecia erau putin mandrii ca erau ‘greci’. Insa Danny mi-a povestit ca atunci cand el era copil, daca cineva auzea (sau ii raporta) ca in casa lor vorbeau Macedoneana (in familie) erau aruncati in inchisoare. De ce oare? Asta seamana putin cu ce au patit Romanii din Transilvania inainte de 1918 cand erau obligati sa isi schimbe numele iar cei care detineau controlul teritoriului faceau tot posibilul ca Romanii sa isi piarda identitatea si cultura si sa ii asimileze fortat.