Cum se raportează tinerii la ideile eurosceptice. VIDEO: Președintele Consiliului Național al Elevilor, Robert Avram: Pericolul există, dar sunt optimist

Euroscepticismul, definit ca o poziție politică critică la adresa UE și în același timp drept o opoziție față de procesul de integrare politică europeană, a fost în creștere în UE, în ultimii ani. O arată rezultatele obținute de partidele care livrează alegătorilor mesaje de acest fel, în majoritatea țărilor europene.

Euroscepticismul a fost adesea considerat drept o amenințare față de coeziunea Uniunii și există o îngrijorare reală a instituțiilor, legată de proliferarea acestor idei în rândul generațiilor mai tinere.

Multe dintre statele membre au încercat să afle care este opinia generală a tinerilor despre integrarea în UE, în comparație cu generațiile mai în vârstă, cât de radicalizată este dreapta, cât de implicați sunt tinerii în aceste mișcări și care sunt motivele care duc la creșterea euro-scepticismului (de exemplu o rata mare a șomajului, migrație, propaganda pe rețelele sociale etc).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Cu toate acestea, sărăcia pare să nu fie cauza principală a acestui fenomen. Studii mai recente, prezentate la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor (EWRC), arată că și regiunile bogate votează și partidele anti-UE. Totodată, se pare că politica de coeziune, dacă este bine gestionată, poate juca un rol pozitiv.

G4Media a discutat despre aceste lucruri cu invitații la dezbaterea „Tinerii despre UE”, organizată recent în cadrul proiectului european ENTR.

Președintele Consiliului Național al Elevilor, Robert Avram, a vorbit despre modul în care tinerii români se raportează la euroscepticism. Robert Avram a spus că pericolul îndepărtării de anumite valori europene există, dar că este mai degrabă optimist, pentru că șansele ca euroscepticismul să se propage este ceva mai mic la această categorie socială.

”Abordarea este destul de generalizată însă pericolul există și vedem cumva o repulsie care se întâlnește nu numai în România ci în multe alte state europene cu privire la modul în care Uniunea Europeană se raportează la statele membre și modul în care statele membre se raportează la Uniunea Europeană.

Este important să livrăm către tineri și către populație în general, elementele care țin de funcționalitatea organismelor Uniunii Europene, modul în care ea se raportează la state de facto și nu prin informații care apar din diverse speculații sau prin alte surse de informare care mai de care mai contestabile (…) să vedem Uniunea Europeană ca pe o oportunitate de dezvoltare pentru noi și pentru comunitatea în care trăim și mai mult decât atât să înțelegem cumva istoricul Uniunii Europene, să vedem realizările de până acum, să vedem ce oportunități are pentru că doar așa putem să înțelegem de fapt de ce trebuie să rămânem ancorați în realitatea în care trăim.

Vedem ce se întâmplă peste graniță. Nu am vrea să ajungem acolo și cred că asta este unanim acceptat, iar pericolul este foarte mare în cazul în care alegem să ne îndreptăm către astfel de mișcări, dar uitându-mă la tineri și la modul în care ei se raportează la ceea ce se întâmplă în jurul lor și în Uniunea Europeană mai ales, sunt optimist”, a spus Robert Avram.

Euroscepticismul rămâne la nivel european un curent politic semnificativ, arată un document al Consilliului European.

Acest lucru este confirmat și de o cercetare citată de Comisia Europeană, efectuată de Lewis Dijkstra și Rodríguez-Pose, care sugerează că euroscepticismul este alimentat de orgoliu și că o politică de coeziune bine gestionată poate ține la distanță ascensiunea acestui fenomen în Europa.

Potrivit sondajului Chapel Hill Expert Survey, în timp ce în 2005 partidele antieuropene au primit doar 25% din voturile zonei euro, în 2018 cifra a crescut la 45%.

Creștere scăzută, șomaj în rândul tinerilor, educație de proastă calitate, inegalitățile au fost identificate ca materie primă pentru propaganda oferită de partidele populiste.

Sursa foto: European Union 2021