Cum motivează CCR respingerea numirii lui Orban ca prim-ministru: Președintele a numit aceeași persoană demisă prin moțiune de cenzură, nici măcar nu a existat intenția de desemnare a unui candidat care să obțină votul de încredere al Parlamentului, ci de a nu-l obține

Curtea Constituțională (CCR) susține în motivarea deciziei prin care a respins desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat la funcția de prim-ministru că președintele Klaus Iohannis a avut intenția ca acesta să nu obțină votul de învestitură pentru a putea apoi dizolva Parlamentul și a declanșa alegerile anticipate.

CCR trage această concluzie pe baza declarațiilor publice făcute de Klaus Iohannis și de Ludovic Orban, potrivit cărora intenția este de a organiza alegeri anticipate, dar și pe faptul că șeful statului a numit ca premier aceeași persoană care cu o zi înainte fusese demisă prin moțiune de cenzură.

Potrivit Curții, președintele a utilizat procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru ”contrar scopului pentru care a fost instituită, și anume de a forma un nou guvern”. În opinia judecătorilor CCR, declarațiile publice făcute de Klaus Iohannis și Ludovic Orban ”demonstrează intenția de a declanșa procedura de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării alegerilor anticipate”.

”Din analiza coroborată a declarațiilor președintelui României și prim-ministrului guvernului demis, rezultă că aceștia au decis că întoarcerea la electorat este soluția, prin aceasta înțelegând dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate”, se arată în motivarea Curții.

Judecătorii subliniază că scopul desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop obținerea de către acesta a votului de încredere, nu respingerea de către Parlament.

”Consultarea partidelor politice de către președintele României, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru, nu este un act formal, ci trebuie să fie realizată în mod sincer și responsabil, astfel încât față de persoana desemnată de președinte în urma consultării să se formeze convingerea că va reuși să obțină susținerea majorității parlamentarilor, așadar, votul de încredere pentru noul Guvern (…) consultarea la care se referă normele constituționale nu este un act de curtoazie, nu este un simplu schimb de opinii, ci un dialog real și responsabil (…) în sensul că fundamentează în mod obiectiv evaluarea și decizia președintelui de desemnare a prim-ministrului”, se mai arată în motivarea Curții.

”Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă la bază convingerea Președintelui României că persoana desemnată va putea să coaguleze o majoritate parlamentară în vedere învestiturii Guvernului”, mai precizează judecătorii constituționali.

Curtea critică și desemnarea pentru funcția de premier a aceleiași persoane demise cu o zi înainte prin moțiune de cenzură.

”(Acest lucru – n. red.) demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului și voinței Parlamentului exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură, așadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție (desemnarea prmeierului – n. red.) contrar scopului pentru care a fost instituită”, susțin judecătorii CCR.

Curtea mai subliniază și că președintele Iohannis ”ar fi trebuit să excludă, de plano, un candidat care se pronunță, atât înainte, cât și în timpul și după consultări, în sensul că va contribui la respingerea celor două propuneri de Guvern care vor fi formulate”.

”Curtea reține că scopul comun al autorităților publice implicate în procedura învestiturii/numirii Guvernului este, în mod logic, numirea unui nou Guvern, ceea ce presupune desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care să intre în această logică a normelor constituționale (…) Acceptarea unei interpretări strict literale și fragmentate a Constituției ar putea conduce la concluzia că orice nu este interzis expres de textul constituțional este permis de acesta, chiar dacă ar contraveni în mod evident logicii și spiritului Constituției, iar o asemenea concluzie este inacceptabilă, întrucât este incompatibilă cu principiile statului de drept”, mai precizează Curtea Constituțională.

În concluzie, CCR susține că desemnarea premierului s-a făcut cu ignorarea de către Klaus Iohannis efectelor moțiunii de cenzură, ceea ce îl plasează pe acesta în afara logicii separației puterilor în stat și demonstrează că nici măcar nu a existat intenția ca Ludovic Orban să obțină votul de învestitură, ci de a nu-l obține.

Pe 24 februarie, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de șefii Parlamentului în ce privește nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier, decizia fiind luată cu 7 voturi ”pentru și 2 voturi ”împotrivă”. Simina Tănăsescu și Livia Stanciu au votat împotriva admiterii conflictului.

Citește integral decizia Curții Constituționale

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea