CSM reacționează și mai violent la declarațiile lui Kelemen Hunor: cere explicații de la premier și de la CCR

O reacție mai vehementă decât Înalta Curte de Casație și Justiție, față de declarațiile lui Kelemen Hunor privind consultarea informală pe legea pesiilor magistraților, a avut Consiliul Superior al Magistraturii.

Reluăm declarația lui Kelemen Hunor, ca să fie mai bine înțeles contextul: „”În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani. În Parlament nimeni n-a avut amendament de 15 ani la perioada de tranziţie. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională”.

Ulterior, Kelemen Hunor a explicat că atunci când a zis că proiectul a fost „trimis la Curte în mod informal”, el s-a referit la Înalta Curte de Casație și Justiție.

CSM a înșeles altceva: că Kelemen s-ar fi referit la curtea Constituțională. Și a publicat următorul comunicat:

„Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice:

• cine a inițiat acest demers;
• care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia;
• forma proiectului care a constituit obiectul consultării;
• persoanele care au participat la aceasta.

Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică.

De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”.