Companiile germane spun că tranziţia energetică riscă să creeze o povară de 5.400 miliarde de euro asupra firmelor și gospodăriilor până în 2049

Actuala strategie de tranziţie energetică a Germaniei ar putea costa 5.400 miliarde euro până în 2049, punând o povară semnificativă asupra firmelor şi gospodăriilor şi slăbind competitivitatea, a anunţat miercuri Camera germană de comerţ şi industrie (DIHK), informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Berlinul intenţionează ca în 2030 să îşi acoperă 80% din necesarul de energie electrică din surse regenerabile, un pas intermediar până la neutralitate climatică în 2045. Însă, în pofida unei creşteri puternice a producţiei de energie eoliană şi fotovoltaică în ultimi ani, preţurile la electricitate rămân unele dintre cele mai mari din Europa, iar prognozele arată că investiţiile în reţele, care să facă faţă creşterii producţiei de energie din surse regenerabile, vor exploda în următorii ani.

„În conformitate cu politicile actuale, tranziţia energetică nu poate avea succes. Ea riscă să ducă peste hotare industriile cu un consum intensiv de energie şi să slăbească baza economică a Germaniei”, a declarat preşedintele DIHK, Peter Adrian.

Un studiu realizat de Frontier Economics, la comanda DIHK, arată că investiţiile private anuale în energie, clădiri şi transport vor trebui să crească până undeva între 113 şi 316 miliarde de euro până în 2035, de la o medie de 82 de miliarde de euro în perioada 2020-2024.

Costurile cu sistemul energetic între 2025 şi 2049 sunt prognozate să se ridice între 4.800 şi 5.500 miliarde de euro, inclusiv 2.300 miliarde de euro pentru importuri şi 1.200 miliarde de euro pentru costurile cu reţelele.

Publicat înainte de o revizuire guvernamentală a planurilor referitoare la cererea de energie şi tranziţia energetică, studiul face un apel pentru reorientare spre măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor şi coordonarea internaţională prin mai multe operaţiuni de tranzacţionare a carbonului, relaxarea reglementărilor şi utilizarea mai intensă a reţelelor de conducte de gaze pentru hidrogen şi gaze decarbonizate.

Autorii studiului estimează că astfel de măsuri ar putea genera economii de 910 miliarde de euro până în 2050, iar economiile totale ar putea trece de 1.000 de miliarde de euro dacă ţintele referitoare la neutralitatea climatică vor fi relaxate.