G4Media.ro

CNSAS cere instanței să constate că un judecător și un fost consul…

CNSAS cere instanței să constate că un judecător și un fost consul au încălcat drepturile omului în calitate de ofițeri ai Securității. Judecătorul, acuzat că spiona prin ”sondă optică”/ Cum se apără magistratul

În decembrie 2020, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus, la Curtea de Apel București, două acțiuni în care solicită constatarea calității de lucrători ai Securității pentru două persoane publice.

Este vorba de Petru Țăgorean, membru al controversatei Academii de Științe ale Securității Naționale și de Ovidiu Galea, judecător din Bihor cu două dosare penale la activ, în ambele fiind achitat. CNSAS a adus argumente că Țăgorean și Galea au încălcat drepturile omului în cadrul unor anchete ale Securității.

Țăgorean a fost locotenent în cadrul Direcției a VI-a Cercetări Penale, cea ai cărei angajați l-au anchetat, torturat și ucis, în 1985, pe inginerul Gheorghe Ursu pe motive politice, unul dintre dosarele în care sunt judecați responsabilii pentru crimă fiind și acum pe rolul instanțelor.

Pe blogul său, fiul lui Ursu scrie că, după 1990, când ajunsese angajat în cadrul SRI, Țăgorean a fost implicat în falsificarea unui dosar al tatălui său.

”Nu are nicio legătură cu realitatea”, a declarat Țăgorean pentru G4Media.

Cazul Ursu nu apare în acțiunea CNSAS, lui Țăgorean fiindu-i imputat că a încălcat drepturile unor persoane care au rămas în străinătate în perioada 1987-1988. Dosarele au fost trimise, apoi, la Direcția Procuraturilor Militare, acuzațiile fiind de ”refuzul înapoierii în țară”.

  • Victimele lui Țăgorean au fost A.I., care fusese trimisă pentru un contract de impresariere în Norvegia, B.M., ce ajunsese în SUA în numele Asociației ”România” ”pentru a a participa la unele manifestări de propagandă externă, în comunitățile românești”, Z.D, un ospătar de pe o navă de croazieră, rămas în Germania, U.M., care nu s-a mai întors, tot din Germania, după ce reprezentase o firmă în cadrul unui contract în Egipt și A.M, șofer de cursă lungă care a refuzat să revină în țară după ce a lăsat marfa în Elveția, abandonând camionul la granița italo-iugoslavă.

Conform acțiunii CNSAS, în primul dintre cazurile enumerate mai sus, Țăgorean s-a dus acasă la femeie unde, în prezența mamei acesteia, i-a pus sechestru pe o ”masă octogonală cu patru picioare” și ”mobilă de bucătărie din PAL furniruit de culoare crem, compus din 5 dulăpioare suspendate, cu uși”. În alte situații, Țăgorean a instituit sechestru pe mașini Dacia 1300 și Oltcit sau pe un televizor Telecolor.

În acțiunea de la Curtea de Apel București, CNSAS a menționat că prevederile legii de constatare a calității de lucrător al Securității nu presupun ”situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.

În cazul lui Țăgărean este vorba de dreptul la viață privată, deoarece s-a implicat în obținerea de informații cu caracter personal în situația unor cetățeni ”fără cunoștința și acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale”.

După 1990, Țăgorean a lucrat o vreme în cadrul SRI, iar apoi a avut o carieră fulminantă în spațiul public, vehiculându-se ca fiind un apropiat al fostului vicepremier Gabriel Oprea. Printre funcțiile pe care le-a ocupat au fost cele de director la Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice, secretar general adjunct, adjunct al Directiei Generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, toate în cadrul Ministerului de Interne (2008-2017).

În calitate de militar, a avansat până la gradul de chestor, iar după pensie a fost ”consultant” la Prefectura Ilfov și consul al României la Cahul. Această ultimă calitate i-a adus și verificarea din oficiu din partea CNSAS. În prezent, Țăgorean face parte din cercul restrâns al celor 21 de membri ai controversatei Academii de Științe ala Securității Naționale, instituție finanțată de la bugetul de stat.

”Acțiunea CNSAS este una care nu își are sensul. Eu am ținut cont doar de prevederile legale în acele vremuri, una fiind în vigoare până în anul 2010”, a declarat Petru Țăgorean.

Sursa Foto: Bihorel.ro

În ceea ce îl privește pe judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, constatările CNSAS au fost rezultatul unor cereri depuse de doi membri ai societății civile (Sorin Ilieșiu și Mircea Toma) și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Surprinde, însă, faptul că cererile lui Ilieșiu și Toma datează tocmai din 2008, fără ca un verdict al CNSAS să fie emis până în 2020.

Galea a fost locotenent al IJ Timiș Securitate, Serviciul III, în 1989. Acțiunea CNSAS menționează că acesta fusese recrutat în 1981 de Securitate, pe vremea când era elev al Liceului de Construcții Dej, deoarece avea ”posibilități de informare în rândul elevilor și la domiciliu”.

Documentele transmise în acea perioadă nu l-au putut încadra drept ”colaborator” al Securității în sensul că informațiile au afectat în sens negativ soarta celor despre care a scris note.

În calitate de lucrător al Securității, însă, CNSAS a decis că Galea a îngrădit dreptul la viață privată și secretul corespondenței și convorbirilor telefonice în cazul a patru persoane. Astfel de măsuri ar fi fost luate de Galea ca ”participant activ” pentru Ț.V., o ”legătură” a unei bibliotecare de la fostul lectorat francez de la Universitatea Politehnică Timișoara, B.D., care avea o relație cu un cetățean australian, S.B.R., de asemenea pentru faptul că avea o legătură cu un cetățean străin și a lui C.R.A. ”deoarece a fost semnalat de surse din mediul hotelier că vizitează des România.” Unul dintre cei urmăriți, susține CNSAS, a fost spionat cu ajutorul unei ”sonde optice”.

După 1990, Galea s-a înscris la Facultatea de Drept de la Universitatea Babeș-Boyai din Cluj-Napoca pe care a absolvit-o în 1996. Din 1999 a fost procuror, iar din 2004, judecător la Judecătoria Oradea și, apoi, la Tribunalul Bihor. Cariera de magistrat a suferit două întreruperi, perioade în care a fost suspendat din cauza unor dosare penale. În ambele a fost achitat definitiv, lucru care a dus la repunerea sa în funcție.

În primul dosar, fusese acuzat că i-ar fi dat dispoziţie unei grefiere să introducă un act juridic fals în sistemul informatic al Tribunalului Bihor. Dosarul a fost restituit de instanță la DNA, care apoi l-a clasat. În cel de-al doilea dosar, Galea a fost acuzat de fals în declarații, deoarece nu a menționat în declarația de interese că este membru al unei loje masonice.

În perioada în care a fost suspendat în acest al doilea dosar, Galea a fost director de cabinet al unei secretar de stat PSD. Achitat definitiv în 2019, el a fost repus de CSM, în februarie 2020, în funcția de magistrat de la Tribunalul Bihor.

Chiar dacă instanța va admite acțiunea CNSAS, Galea își va păstra funcția de magistrat, dar nu va putea ocupa posturi de conducere.

Judecător Ovidiu Galea, fragment din punctul de vedere transmis G4Medi

  • Redăm mai jos un fragment din punctul de vedere transmis G4Media de judecătorul Ovidiu Galea:

”Subsemnatul nu am ascuns niciodată nici față de angajator, dar nici față de colegi și public, perioada de 2 luni lucrată în Serviciul de Contraspionaj Timişoara.

Tânăr absolvent de liceu, am trecut prin manifestările specifice vârstei și, la fel cum au făcut-o mulți din generația subsemnatului, am visat și eu să fiu Agentul 007 sau James Bond.

Așa cum nici în prezent nu este o rușine să te înscrii la Academia SRI, tot așa am ajuns ca, în perioada 1986-1989, să urmez cursurile Școlii de ofițeri, pe care am absolvit-o la data de 23 august 1989.

După absolvire, în urmă cu 31 de ani, în luna octombrie 1989, pentru circa 2 luni, am fost angajat ca ofițer II, debutant, la Serviciul de Contraspionaj (Serviciul 3) din Timișoara unde, pentru început, m-am aflat într-o perioadă de veritabil mentorat.

Subsemnatul nu-mi mai pot aduce aminte în detaliu ce s-a petrecut în urmă cu 31 de ani, dar este ușor de presupus că o activitate atât de specifică și de discretă cum este activitatea de contraspionaj nu putea fi exercitată efectiv de un tânăr ofițer debutant, care era ultimul în ierarhia militară la acel moment, la câteva zile după angajare, în cele 2 luni de activitate până la Revoluția din Decembrie 1989.

Susţin însă că subsemnatul nu am participat nici activ și nici pasiv la supravegherea informativă a vreunei persoane.

Nu am desfășurat activități pe considerente politice, nu am avut contacte cu persoanele urmărite, nu le-am luat declarații, nu am dirijat rețea informativă, şi nu am desfășurat activități care să aibă ca rezultat denunţarea unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, prin care să fi suprimat sau care sa conducă la îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.

Nu am folosit mijloace tehnice, NU AM VĂZUT NICIODATĂ cum arată o SONDĂ OPTICĂ, și cu atât mai puțin am folosit așa ceva.

După data de 15 decembrie 1989, dată la care a debutat Revoluția Română la Timișoara, subsemnatul nu am primit nicio îndrumare ori dispoziție ierarhică, iar după Revoluție am fost trecut în rezervă.

Din păcate alte detalii nu va pot da in primul rând deoarece la vremea respectiva, fiind un simplu ofițer stagiar, nu am avut dezlegarea şi nici dreptul să cunosc altceva decât lucruri nesemnificative, pe care nu le-am putut păstra în memorie, iar în al doilea rând datorită trecerii celor 31 de ani de atunci. (…)

Aş dori să aduc la cunoştinţa publicului că, în realitate, în ultimii ani subsemnatul am fost supus în mod repetat unor încercări dramatice de compromitere, stabilind un trist record: am fost unicul judecător suspendat succesiv din activitate, de două ori și în cauze diferite, pe o durată totală de aproape 4 ani, fiind lăsat astfel fără salar, pentru acuzații care mai de care mai ridicole, fiind achitat în cele din urmă.

Aceste grele încercări pentru copiii şi familia mea, alături de chestiunea de faţă, dovedesc în realitate că nu apartenența subsemnatului pentru 2 sau 3 luni de zile la fosta Securitate deranjează ci faptul că, fiind un judecător onest şi drept, situându-mă întotdeauna de partea Legii si a celor ce o respectă, am clarificat categoric lipsa vreunei intenții de a fi complice uneia sau alteia din părțile cărora sunt chemat să le fac dreptate.

Ce altă dovadă mai viabilă că nu sunt complicele unor grupuri de interese aflate temporar la anumite butoane poate fi alta decât aceste încercări repetate de compromitere a subsemnatului?”

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Cica sri-ul e curat…Pe dracu! Plin de militieni, securisti si tortionari. Un motiv absolut NORMAL pentru FUGA din ro (minuscula obligatorie).

  2. INCA O SPECIALA DE 5-6000 DE EURO/LUNA LA baieti!