Cine este Stelian Bujduveanu, viceprimarul liberal care preia interimatul Primăriei Capitalei și problemele pe care le are Bucureștiul cu infrastructura, poluarea și haosul urbanistic

Viceprimarul Stelian Bujduveanu a fost desemnat să preia interimatul la conducerea Primăriei Capitalei. Decizia a fost luată de Consiliul General, la propunerea lui Nicușor Dan, câștigător al alegerilor prezidențiale.

Cu două mandate de viceprimar (2020–2024 și din ianuarie 2025), Stelian Bujduveanu (PNL) are experiență în administrația publică bucureșteană și expertiză în domenii cheie pentru viitorul „curat” al orașului: transportul public local, infrastructura rutieră și de parcare în inelul central.

Liberalul preia temporar conducerea Primăriei Capitalei într-un context dificil pentru adminsitrație, cu multe proiecte care sunt subfinanțate din cauza împărțirii inechitabile a banilor între primăria centrală și cele de sectoare, de către guvernarea PSD-PNL, după referendumul de anul trecut prin care bucureștenii au dat puteri sporite administrației centrale, dar care nu a fost pus în practică.

Ascensiune politică și rol administrativ

Stelian Bujduveanu (35 de ani) a devenit vizibil odată cu alegerea sa ca viceprimar al Capitalei în mandatul 2020–2024. A revenit în funcție în ianuarie 2025, după formarea unei noi majorități în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). În calitate de viceprimar, Bujduveanu a avut ca priorități modernizarea transportului public, digitalizarea serviciilor și extinderea locurilor de parcare. În 2023, a raportat creșteri de 417% în numărul de locuri de parcare în inelul central, 300% în absorbția fondurilor europene pentru transportul public și o creștere de 26,6% a abonaților STB. A inițiat și programul de reorganizare a traficului urban, promovând crearea de benzi unice, străzi cu sens unic și sensuri giratorii, însă ritmul de implementare a fost lent.

Tensiuni politice cu Nicușor Dan

Cariera administrativă a lui Bujduveanu a fost marcată de un conflict cu primarul general Nicușor Dan care în mai 2024, în urma schimbărilor din majoritatea politică din Consiliul General, i-a retras atribuțiile executive. Decizia a fost justificată de noua colaborare PNL–PSD, considerată de edil incompatibilă cu poziția pe care o avea Bujduveanu. Această mișcare a stârnit reacții virulente din partea PNL București, care a denunțat măsura ca fiind motivată politic. În ciuda acestor tensiuni, Bujduveanu a continuat să activeze în administrația locală și a reușit să-și păstreze influența în cadrul CGMB.

Declarația de avere

Potrivit ultimei sale declarații de avere, depusă la preluarea mandatului, Stelian Bujduveanu, originar din Constanța, deține: un teren intravilan în Constanța de 5.500 mp și un spațiu comercial de 500 mp, achiziționate în 2008; un apartament de 64 mp în București, cumpărat în 2017; bijuterii și ceasuri evaluate la 30.000 euro, dobândite în perioada 2017–2025. Are un credit de 311.000 lei, contractat în 2017, scadent în 2047; un împrumut primit de la Bujduveanu Gheorghe, în valoare de 200.000 lei. Are venituri de 190.730 lei din funcția publică. Este căsătorit, iar familia sa beneficiază și de indemnizații și alocații pentru copii.

Marile probleme din București

Zona centrală, administrată de Primăria Capitalei, are un ritm de dezvoltare disproporționat față de sectoarele Capitalei care dispun de bugete mai mari, dar care nu trebuie să investească în transportul public sau în rețeaua de termoficare, două componente care consumă cele mai mari venituri bugetare.

Bucureștiul, capitala și cel mai mare oraș al României, reprezintă un pol economic, cultural și administrativ esențial, însă dezvoltarea sa rapidă și adesea haotică a dus la apariția unor probleme structurale și sociale ce afectează în continuare calitatea vieții locuitorilor.

Una dintre cele mai probleme ale orașului este traficul rutier. Orașul se confruntă zilnic cu blocaje severe, în special în orele de vârf, în lipsa unei politici coerente de mobilitate urbană. Transportul public, deși extins, suferă de lipsa de frecvență și interconectivitate, iar rețeaua de piste pentru biciclete este redusă și discontinuă. Toate acestea contribuie la o mobilitate urbană ineficientă și la o presiune crescută asupra mediului.

Infrastructura învechită reprezintă în continuare un alt punct nevralgic al orașului, subiect asupra căruia Nicușor Dan s-a concentrat în mandatele sale. Rețeaua de termoficare este într-o stare avansată de degradare. Zeci de mii de bucureșteni rămân iarna fără apă caldă și căldură din cauza avariilor frecvente.

În același timp, clădirile cu risc seismic – multe dintre ele situate în zone centrale – rămân o amenințare constantă, în contextul unui ritm lent al lucrărilor de consolidare. Pe lângă aceste probleme, Bucureștiul suferă și din cauza unui urbanism haotic și a unei dezvoltări imobiliare deseori necontrolate. Construcțiile apar fără o viziune coerentă, în mijlocul unor zone deja aglomerate sau pe spații verzi, ceea ce duce la sufocarea orașului. Spațiile publice din zona centrală sunt adesea neîngrijite, iar lipsa transparenței în procesul de autorizare a construcțiilor alimentează suspiciuni de corupție.

Consecința directă a acestei dezvoltări dezordonate este poluarea – atât a aerului, cât și fonică sau vizuală. Bucureștiul se află constant în topul celor mai poluate capitale europene. Traficul intens, centralele termice individuale și lipsa spațiilor verzi contribuie la un aer poluat, cu efecte directe asupra sănătății populației.

Gestionarea deșeurilor este un alt capitol slab gestionat. Colectarea selectivă este deficitară, reciclarea este aproape inexistentă, iar gropile de gunoi – unele ilegale – generează mirosuri, poluare și disconfort major pentru locuitorii din zonele limitrofe.

Pe de altă parte organizarea Bucureștiului, un oraș cu 7 orașe, generează conflicte între administrația generală și primăriile de sector și blochează adesea proiecte esențiale pentru oraș.