Ce șanse are președintele Iohannis să ajungă Înalt Comisar pentru politică externă al Uniunii Europene / Cine își mai dorește funcția de comisar la Bruxelles

Nu mai este un secret că președintele Klaus Iohannis își dorește mai nou funcția de Înalt Comisar pentru Politică Externă al Uniunii Europene, ocupată în prezent de Joseph Borell (socialist). La fel de mult și-ar fi dorit funcția de secretar general NATO. În vara anului trecut a semnalizat public că s-ar gândi serios dacă i s-ar oferi. Numai că nu l-a pus nimeni pe nici o listă scurtă de posibili înlocuitori ai lui Jens Stoltenberg.

Sursele de la Bruxelles consultate de G4Media.ro susțin că nici cu funcția de Înalt Comisar nu pare să aibă mai mult noroc. Toate calculele politice o indică în acest moment pe Ursula von der Leyen favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene după alegerile din 2024.

Dacă va ajunge din nou șefa Comisiei, este greu de crezut că un politician din aceeași familie politică, cum este Klaus Iohannis (PPE) va ajunge numărul doi. Potrivit cutumei, poziția de Înalt Comisar revine unui socialist. Înainte de Borell a fost Federica Mogherini, tot socialistă. Iar în cărți pentru această funcție s-ar afla premierul portughez Antonio Costa, socialist și el.

Foarte posibil că președintele Klaus Iohannis nu mizează deloc pe cutumă, ci pe bunele relații cu președinta comisiei, nemțoaica Ursula von der Leyen.

Potrivit unor surse liberale, organizarea Congresului PPE la București înaintea alegerilor europarlamentare ar avea legătură tot cu dorința lui Klaus Iohannis de a deveni Înalt Reprezentant UE pentru politică externă. Președintele Iohannis ar spera să fie anunțat în tandem cu viitorul candidat la președinția Comisiei Europene.

”În politică la acest nivel bunele relații nu prea contează. Negocierile sunt mult mai dure”, a explicat pentru G4Media.ro un europarlamentar român. Acesta admite totuși că președintele Iohannis va încerca să joace această carte, dar spune că șeful statului ar mai trebui să-și informeze măcar propriul grup politic de intențiile sale dacă vrea să-și sporească șansele.

Totuși, bunele relații contează cu siguranță în politica românească. De pildă, cel care va face nominalizarea viitorului candidat la funcția de Înalt Comisar este Guvernul, deci premierul Marcel Ciolacu.

Iată de ce președintele Iohannis lucrează atât de bine cu Guvernul și are tot interesul să cultive o relație cordială cu Marcel Ciolacu. Dacă a calculat corect sau nu, vom vedea, cert este că șeful statului își dorește o funcție la Bruxelles după ce va încheia cei zece ani de mandat la Cotroceni.

Însă mult mai realist pentru România ar fi o poziție de comisar de mai mică importanță la nivelul UE, cum ar fi politica de vecinătate. Cu perspectiva aderării Moldovei și Ucrainei la UE, cu o Ungarie deraiată de la parcursul european, pentru România această poziție în viitoarea Comisie rezultată în urma alegerilor din iunie 2024 ar avea sens.

Unii o văd pe actualul ministru de externe, Luminița Odobescu, drept cel mai potrivit candidat pentru funcția de comisar pentru politica de vecinătate, însă pe lista doritorilor găsim mai multe nume din politica românească.

Printre ei, însuși Mircea Geoană. Chiar dacă azi secretarul general adjunct al NATO le spune tuturor că va fi viitorul președinte al României, n-ar fi exclus să asistăm la o candidatură sperietoare, la o carte de negociere: voi mă numiți comisar ca să nu vă încurc la prezidențiale. Ultimul lucru de care ar avea nevoie Marcel Ciolacu și PSD ar fi un Geoană candidat independent.

Numai că și politica de vecinătate, o poziție așa neînsemnată cum pare, are concurenți serioși. Nu doar România, ci și Austria și-ar dori portofoliul pentru a juca activ integrarea statelor din Balcanii de Vest.

Pe lista candidaților cu greutate la funcția de viitor comisar european se numără și fostul șef al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig. Greu de crezut că fostul șef SRI se va implica în politica internă până după alegerile de anul viitor. O funcție la Bruxelles ar fi însă altceva.

Unele informații indică faptul că Marcel Ciolacu nu ar avea o problemă să-l nominalizeze Comisar din partea României, nici Hellvig să accepte. Au apărut informații că Hellvig ar putea deschide lista PNL la europarlamentare, însă fostul șef SRI pare prea puțin interesat de jocul politic în liga a doua.

Printre cei care își doresc un mandat de comisar european se numără și europarlamentarii Rareș Bogdan (PNL) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cioloș a mai ocupat funcția de comisar pe agricultură, însă capacitatea sa de lobby politic a scăzut dramatic după un șir de erori în politica internă. Cioloș nu mai are formal nici o funcție politică și reprezintă un partid de cel mult 1%.

Vehiculat pentru funcția de comisar este și europarlamentarul Victor Negrescu (PSD), un politician tot mai bine profilat la Bruxelles în grupul socialiștilor, unde este vicepreședinte, dar și în țară. Pentru premierul Marcel Ciolacu, Negrescu a devenit aproape indispensabil în vizitele efectuate la Comisie sau la Parlamentul European.

Așa arată acum culisele bătăliei pentru funcția de comisar, o poziție importantă de putere în Executivul european, bine plătită și, prin urmare, mult răvnită. Datele se pot schimba după ce vom afla rezultatul alegerilor, însă greu de crezut că vom asista la răsturnări dramatice de situație. Cam așa arată bazinul de recrutare al viitoului comisar pe care îl va propune România.

O altă bătălie se duce pentru ocuparea locurilor eligibile pe listele de europarlamentari, însă acest război nevăzut merită tratat separat, ca la Animal Planet, într-un episod viitor.