Ce înseamnă listele transnaționale UE și cum ar putea funcționa / Rezoluția adoptată de PE recomandă vârsta minimă de 16 ani pentru vot și stabilirea datei de 9 mai pentru alegeri, indiferent de ziua săptămânii

Parlamentul European (PE) a lansat marţi reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor divergente, într-un singur scrutin european, informează un comunicat al PE.

Forul legislativ european a adoptat marţi un raport de iniţiativă legislativă pentru a îmbunătăţi regulile referitoare la alegerile europene. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 323 de voturi pentru, 262 voturi împotrivă şi 48 abţineri, iar rezoluţia aferentă cu 331 de voturi pentru, 257 voturi împotrivă şi 52 abţineri.

Articolul 23, din propunerea de regulament, în anexă la rezoluția legislativă, recomandă să se introducă vârsta minimă pentru dreptul de vot de 16 ani, fără a aduce atingere ordinelor constituționale existente care stabilesc o vârstă minimă de vot de 18 sau 17 ani.

De asemenea, articolul 34 din aceeași propunere de regulament sugerează stabilirea datei de 9 mai ca zi a alegerilor europene, indiferent de ziua săptămânii în care cade aceasta, cu posibilitatea ca această zi să devină o sărbătoare legală.

În temeiul sistemului propus de eurodeputaţi, fiecare alegător ar dispune de două voturi: unul pentru a alege deputaţi europeni în circumscripţiile naţionale şi unul pentru a alege deputaţi europeni într-o circumscripţie la nivelul Uniunii, cu 28 de locuri suplimentare.

Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, ţările Uniunii Europene ar urma să fie împărţite în trei grupuri, în funcţie de mărimea populaţiei. Listele ar urma să fie completate cu candidaţi proveniţi din aceste grupuri în mod proporţional. Listele de candidaţi la nivelul întregii Uniuni ar trebui transmise de entităţi electorale europene, cum ar fi coaliţii de partide politice naţionale şi/sau asociaţii naţionale de alegători sau partide politice europene.

Vă prezentăm mai jos paragrafe extrase dintr-un document obținut de G4Media.ro, privind modul în care s-ar putea desfășura aceste alegeri transnaționale la nivelul UE:

„Raportul privind reforma legislației electorale a Uniunii Europene – Raportor: Domènec Ruiz Devesa (S&D, Spania) – Votat de Parlamentul European la 3.05.2022, cu 331 voturi pentru, 257 împotrivă și 52 de abțineri.

Sediul materiei – listele transnaționale:

Articolul 15, din propunerea de regulament, în anexă la rezoluția legislativă:

” 1. Se creează o circumscripție formată din întregul teritoriu al Uniunii Europene, din care sunt aleși 28 de membri ai Parlamentului European la prima alegere a membrilor Parlamentului European după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Pentru alegerile ulterioare ale membrilor Parlamentului European, dimensiunea circumscripției de la nivelul Uniunii este stabilită prin Decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European.

2. Alegerile desfășurate în circumscripția de la nivelul Uniunii nu aduc atingere numărului de membri ai Parlamentului European aleși în fiecare stat membru.”

Concret, conform propunerii de regulament:

– Circumscripția europeană ar fi gestionată de Autoritatea electorală europeană

– Nu se stabilește un prag electoral minim pentru această circumscripție

– Vor fi buletine de vot separate cu numele și logoul entității electorale europene respective

– Se asigură timp de emisie radio-tv aparte circumscripției de la nivelul Uniunii

– Pentru echilibru geografic, listele de candidați de la nivelul Uniunii sunt împărțite în trei poziții. Fiecare dintre aceste trei poziții trebuie completată cu un candidat provenind din fiecare dintre cele trei grupuri de state membre:

– Grupa A cuprinde Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.

– Grupa B, cu 10 state, e deschisă de România și cuprinde țări mai mici, ca Olanda, Belgia și Grecia, ultima fiind Bulgaria.

– Grupa C: 12 țări, prima Danemarca, ultima Malta.

– Repartizarea locurilor se efectuează în conformitate cu sistemul D’Hondt:

(a) numărul de voturi obținute de candidați este ordonat de la cel mai mare la cel mai mic, într-o coloană;

(b) numărul de voturi obținute de fiecare candidatură se împarte la 1,2,3 etc., până la un număr egal cu numărul de locuri ce corespunde circumscripției. Locurile sunt atribuite candidaților care obțin cele mai mari ponderi din tabel, în ordine descrescătoare;

(c) atunci când două locuri ce corespund unor candidaturi diferite coincid în lista coeficienților, locul va fi alocat listei cu cel mai mare număr total de voturi obținute. În cazul în care există doi candidați cu același număr de voturi, prima dată se recurge la tragerea la sorți, iar dățile următoare se aplică principiul alternării.

Baza juridică:

Art. 14, alin. 2, Tratatul privind UE: ”Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii”.

Conform considerentului C din raport, art. 14 ”prevede că Parlamentul trebuie să fie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii și nu ai popoarelor statelor membre”. Art. 19 din raport ”subliniază că înființarea unei circumscripții la nivelul Uniunii din care deputații sunt aleși pe baza unor liste transnaționale este compatibilă cu tratatele, în special cu articolul 14 alineatul (2) din TUE”.

Mențiune: în februarie 2022, la cererea Comisiei pentru afaceri constituționale a PE, Serviciul Juridic al Parlamentului European a avizat proiectul de creare a unei circumscripții europene, pe care o consideră conformă cu Tratatul UE. Serviciul juridic a precizat că nr. maxim de eurodeputați ce pot fi aleși pe liste transnaționale este de 46 (respectiv diferența dintre cifra maximă de europarlamentari prevăzută în Tratat – 751 și cea actuală, rămasă după Brexit – 705 membri).

Istoric:

– Crearea listelor transnaționale a fost cerută inițial într-o rezoluție votată în 2015 de Parlamentul European, dar a căzut la vot, în februarie 2018, în special din cauza opoziției PPE și a partidelor eurosceptice.

– La Consiliul European din 23.02.2018 s-a decis: ”În ceea ce privește listele transnaționale, liderii vor reveni asupra acestei chestiuni în viitor, în vederea alegerilor din 2024”. În privința sistemului capilor de listă și a desemnării președintelui Comisiei Europene, Donald Tusk a declarat că Consiliul European nu poate garanta în avans că îl va propune pe unul dintre principalii candidați la funcția de președinte al Comisiei Europene: ”Nu există niciun automatism în acest proces. Tratatul prevede foarte clar că desemnarea candidatului ține de competența autonomă a Consiliului European”.

– Crearea circumscripției europene a fost convenită, la 17.01.2022, de cele mai mari trei grupuri politice, PPE, SD și Renew, la negocierea privind prioritățile comune pentru a doua jumătate a mandatului. Proiectul a fost acceptat de Manfred Weber, în ciuda opoziției unei părți din PPE.

Critici:

– Există temeri, mai ales din partea țărilor mici, că nu vor avea candidați pe listele pentru această circumscripție europeană, pe care și-ar putea-o împărți marile state din UE.

– Nuno Melo, eurodeputat PPE, Portugalia: ”Listele transnaționale vor crea un sistem de caste. Liderii grupurilor politice europene, dominate invariabil de cele mai mari țări, vor fi cei care vor dicta candidați din țări care nu sunt ale lor, într-un mod arbitrar total inacceptabil în democrație și nedemn de proiectul nostru comun. Uniunea Europeană va avea două tipuri de europarlamentari: deputați de clasa întâi, aleși pe listele transnaționale și deputați de clasa a doua, ceilalți.”

– S-a pus problema situației în care mai multe partide din aceeași țară aparțin aceluiași partid european; ce fel de semnal va transmite preferința familiei europene pt un partid? nu va distorsiona competiția națională?

– Parlamentele naționale nu au niciun cuvânt de spus, urmând să fie puse în fața faptului împlinit.

Argumente pro:

– Înființarea unei circumscripții la nivelul UE, în care listele sunt deschise de candidatul fiecărui grup politic pentru președinția Comisiei, va întări democrația europeană și va oferi mai multă legitimitate alegerii președintelui Comisiei.

– Un forum al cetățenilor europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei a formulat recomandarea pentru liste electorale transnaționale.

Procedura:

Consiliul va trebui să decidă cu unanimitate de voturi ale statelor membre până cel târziu în primăvara viitoare, astfel încât să poată fi aplicat la alegerile europene din 2024.

Raportorul speră ca un acord în Consiliu să fie obținut în mandatul Președinției Cehiei la Consiliul UE, în a doua jumătate a acestui an.

Ungaria a anunțat în 2018 că se opune listelor transnaționale, iar FIDESZ a precizat în 2021 că respinge în continuare ideea.

Alte puncte în dispută:

– art. 23: recomandă să se introducă vârsta minimă pentru dreptul de vot de 16 ani, fără a aduce atingere ordinelor constituționale existente care stabilesc o vârstă minimă de vot de 18 sau 17 ani; este de părere că acordarea dreptului de vot la vârsta de 16 ani ar reflecta drepturile și îndatoririle actuale pe care le are deja tineretul european în unele state membre;

– art. 34: sugerează stabilirea datei de 9 mai ca zi a alegerilor europene, indiferent de ziua săptămânii în care cade aceasta, cu posibilitatea ca această zi să devină o sărbătoare legală; sunt state, precum România, în care alegerile au loc duminica și alte țări în care se organizează întotdeauna într-o zi lucrătoare”.

Sursa Foto: Parlamentul European