G4Media.ro

Cazul mănăstirii Cetățuia Negru Vodă din Argeș schimbă jurisprudența în materia fraudelor…

Cazul mănăstirii Cetățuia Negru Vodă din Argeș schimbă jurisprudența în materia fraudelor cu fonduri europene

Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că declararea în fals a îndeplinirii unor obligații în perioada de sustenabilitate (post-implementare) a unui proiect cu fonduri comunitare constituie fraudă cu bani europeni, chiar dacă beneficiarul a folosit fonduri proprii în această etapă, potrivit deciziei instanței de la Luxembourg în urma sesizării de către Tribunalul Argeș.

Totul a plecat de la cazul unui proiect cu fonduri europene pentru promovarea turistică a mănăstirii Cetățuia Negru Vodă, implementat de comuna Cetățeni, județul Argeș, pe vremea fostului ministru PDL al Dezvoltării, Elena Udrea. Valoarea proiectului: 1.040.880 lei.

Fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Marius Vasiliu, cel care a contestat ordonanța de clasare a DNA și a cerut sesizarea CJUE în acest caz, a precizat pe Facebook: ”Decizia se va transforma în jurisprudență obligatorie pentru toate instanțele judecătorești și DNA, pentru toate autoritățile de management și autoritățile de audit, nu doar din România, ci și din toată Uniunea Europeană”.

Potrivit CJUE, contractul de co-finanțare prevedea că ”beneficiarul urma să efectueze, din fondurile proprii, în perioada ulterioară executării proiectului, și anume perioada de sustenabilitate a proiectului, tipărirea și distribuirea de materiale de promovare, precum pliante, vederi, broșuri, albume fotografice și ghiduri turistice, pentru a asigura publicitatea proiectului.

Ulterior, la un control, Ministerul Dezvoltării a descoperit că primarul de atunci din Cetățeni nu a putut demonstra că a tipărit și distribuit pliantele de promovare și ghidurile turistice, deși s-a angajat să facă acest lucru.

Deși (…) a declarat că realizase și distribuise materialele de promovare în conformitate cu contractul, el nu ar fi în măsură să justifice acest fapt corespunzător cerințelor legale, dând în acest fel naștere, potrivit ministerului, unei suspiciuni rezonabile cu privire la exactitatea documentelor prezentate”, a arătat CJUE.

Ministerul Dezvoltării a considerat că suntem în fața unei fraude cu fonduri europene și a sesizat DNA Pitești în februarrie 2017.

În 2019, procurorul a dispus însă clasare pentru infracțiunea de fraudă cu fonduri europene – folosirea sau prezentarea cu rea‑credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene – pe motiv că nu era vorba de bani europeni în această etapă a proiectului, ci de resurse proprii.

Procurorul a considerat că, ”potrivit dispozițiilor contractului de finanțare, activitățile prevăzute pentru a asigura menținerea și continuarea activității de promovare a produsului turistic pentru perioada de cinci ani ulterioară implementării proiectului, inclusiv tipărirea și distribuirea de materiale de promovare, erau finanțate din bugetul propriu al beneficiarului, iar nu cu ajutorul bugetului Uniunii”.

Mai departe, Ministerul Dezvoltării a făct plângere la procurorul șef DNA care a respins contestația și s-a ajuns apoi la Tribunalul Argeș.

Instanța a sesizat CJUE și a întrebat dacă astfel de declarații false sau incomplete din faza de sustenabilitate (post-implementare) a unui proiect cu fonduri europene reprezintă fraudă cu fonduri europene.

Verdictul CJUE, venit în octombrie 2021, este cât se poate de clar:

<<Noțiunea de „fraudă care aduce atingere intereselor financiare” ale Uniunii Europene (…) trebuie interpretată în sensul că include folosirea de declarații false sau inexacte prezentate ulterior executării proiectului care beneficiază de finanțare pentru a crea aparența de respectare a obligațiilor prevăzute pentru perioada de sustenabilitate a proiectului>>, se arată în decizia CJUE.

Și, la fel de important, CJUE a reiterat supremația dreptului european asupra dreptului intern:

Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că impune unei instanțe naționale să dea dispozițiilor dreptului național o interpretare conformă cu obligațiile care decurg din (…) din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene (…), cu condiția ca o astfel de interpretare să nu determine o încălcare a principiului legalității infracțiunilor și a pedepselor”, a arătat CJUE.

Foto: mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, Argeș; Sursa: cjarges.ro

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Nu se schimba nimic.
    E la mintea cocosului ca atunci cand primesti fonduri europene intr-un proiect cu cofinantare tu trebuie sa contribui cu fondurile tale, conform contractului.
    Numai un procuror corupt si/sau puturos si un judecator adormit in post pot sa puna sub semnul intrebarii aceasta obligatie.
    Cred ca miza e de fapt daca fapta asta intra in jurisdictia Codrutei sau nu, aici e marea spaima.

  2. Si acel procuror acum ce face? Probabil a fost avansat într-o funcție superioară.Nu trebuia decat sa citească proiectul pe fiecare fază de implementare pentru ași da seama unde este frauda

  3. Abordarea procurorului si a judecatorului a fost corecta. Legislatia nationala nu defineste ca infractiune specifica utilizarea de declaratii false pentru retinerea de fonduri, numai pentru obtinerea de fonduri. Totusi, aceasta extindere si interpretare data de Curtea de Europeana nu se va aplica cazului. Se va aplica tuturor infractiunilor care se vor face dupa publicarea oficiala a deciziei. E un principiu de drept, consacrat si de CJEU in decizia din 2017 C42-17….care stipuleaza ca o interpretare mai restrictiva a dreptului penal nu poate fi aplicata retroactiv….chiar daca e definita prin decizia CJEU… Deci abordarea mai restrictiva in decizia Negru Voda se va aplica exclusiv infractiunilor dupa adoptarea deciziei. Probabil va fi nevoie de modificarea legislatiei pentru a include aceasta interpretare mai restrictiva.

  4. Felicitari maxime!!!
    Am infrant!
    Toate aceste aspecte sesizate puteau fi rezolvate altfel. Totusi nu inteleg de ce, fara a cunoaste speta, toata lumea aplauda.