G4Media.ro

Câţi imigranţi şi solicitanţi de azil sunt în Franţa şi în Europa?…

Câţi imigranţi şi solicitanţi de azil sunt în Franţa şi în Europa? / Gestionarea fluxurilor migratorii este o temă de predilecţie a dreptei şi a extremei drepte înaintea alegerilor europene

«Fluxuri migratorii necontrolate» conform celor de la Les Républicains, «migranţi proaspăt debarcaţi» mai bine trataţi decât pensionarii modeşti, conform unor intoxicări atent întreţinute de Marine Le Pen şi formaţiunea sa, Rassemblement national: dreapta şi extrema dreaptă se străduiesc să plaseze tema imigraţiei în centrul campaniei pentru alegerile europene, se arată într-o analiză publicată în Le Monde, preluată de Rador.

Fluxul migraţiei şi numărul de solicitanţi de azil au crescut constant după criza din 2015, cu efecte diferite în Franţa şi în alte ţări din Europa.

În Franţa, analiza fluxului sosirilor arată că frontierele sunt trecute de profiluri extrem de diferite. Şi, în primul rând, de către «naţionali»: persoane născute în Franţa sau de naţionalitate franceză născute în străinătate, care revin în Franţa – 29 % din «intrări». Aceste date sunt calculate de Institutul Naţional de Statistică pornind de la recensământul populaţiei şi comparând doi ani consecutivi.

Printre străinii care au imigrat în Franţa în 2017, cei mai numeroşi sunt africanii (36%), aproape la egalitate cu cetăţeni din alte ţări UE (35 %), asiaticii, americanii şi cei provenind din ţările Oceaniei fiind mult mai puţin reprezentaţi.

Majoritatea fluxului de imigranţi care sosesc anual în Franţa (247.000 în 2017) provin deci din ţări non-europene, resortisanţii UE constituind doar o treime. Proporţia este aceeaşi ca ansamblul de străini stabiliţi pe teritoriul francez: 2,4 % resortisanţi UE faţă de 4,6 % din ţări terţe.

În interiorul ţărilor Europei, situaţia este extrem de diferită în materie de imigraţie, de la state în care intră foarte puţini străini (0,6 % în România sau în Polonia) şi o ţară foarte deschisă, cum este Luxemburg, unde aproape jumătate din populaţie vine din afară (40,7 % europeni, 6,9 % din ţări terţe).

Comparativ cu vecinii săi, Franţa se situează sub media UE de primire a străinilor: 2,4 % europeni şi 4,6 % non-europeni.

Mai multe state atrag în mod special resortisanţi din alte ţări membre UE: Ciprul (12,9 % europeni), Irlanda (8,9 %), Belgia (7,8 %), Regatul Unit (5,5 %)… Totuşi, pe ansamblul Uniunii, resortisanţii din terţe ţări sunt ceva mai numeroşi (55 %) decât cei provenind din alte ţări UE.

Pe lângă imigraţia intra-europeană, refugiaţii şi solicitanţii de azil atrag criticile cele mai virulente ale extremei drepte. Într-adevăr, numeroşi migranţi ameninţaţi în ţările lor de origine, în funcţie de situaţia lor personală (persecuţii legate de rasă, religie, opinia politică…) sau din cauza războiului, încearcă să ajungă în Europa şi să obţină statutul de refugiat, depunând o solicitare de azil.

În Franţa, numărul de solicitanţi de azil este în creştere constantă şi rapidă: ansamblul primelor solicitări şi al reexaminărilor aproape că s-a dublat din 2014, trecând de la 65.000 la aproape 123.000. Principalele naţionalităţi care depun dosarele sunt afganii, albanezii, georgienii, ivorienii şi cetăţeni ai Guineei.

Cu toate acestea, doar 27 % din dosare au dus, în 2018, la admiterea solicitării de azil, adică şi mai puţin decât anul trecut (30 %). Afganii sau sirienii obţin aproape toţi statutul de refugiaţi, dar acesta le este refuzat albanezilor sau algerienilor, care imigrează mai frecvent din motive economice.

La nivel european, vârful crizei migratorii s-a produs mai curând în 2015 şi 2016, cu un aflux de migranţi din Siria. Au fost înregistrate 1,2 milioane de persoane pe an care solicitau azil în UE. Cele mai multe solicitări s-au concentrat pe Germania (aproape 750.000 în 2016). În anii următori, valul migrator a dat înapoi, dar solicitările de azil au crescut în ţările de primire a migranţilor de pe malul Mediteranei: Italia, Grecia şi, mai recent, Spania, care este noua destinaţie a migranţilor.

În teorie, acordul european de la Dublin obligă orice refugiat ajuns în UE să solicite azil în ţara în care a sosit. Dar unii nu doresc să rămână acolo şi încearcă să ajungă în state pe care le consideră mai atractive (Germania, ţările scandinave). Programele de relocalizare a migranţilor au fost lansate de UE, cu rezultate neuniforme, iar reforma convenţiei de la Dublin rămâne un subiect spinos în interiorul UE.

Franţa înregistrează cu întârziere o creştere a solicitărilor de azil, deoarece ea constituie o ţară de opţiunea a doua: numeroşi migranţi veniţi dintr-o altă ţară europeană îşi depun dosarul aici, adesea după ce au fost refuzaţi în altă parte. În 2018, 37 % din solicitanţii de azil trecuseră printr-un alt stat membru înainte de a ajunge în Franţa.

Traducere: Ruxandra Lambru

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Numai cine a trecut si prin suburbiile Parisului realizeaza ce se intampla in Franta si de ce extrema dreapta castiga din ce in ce mai multi votanti.

    • Africanii, musulmanii nu se integreaza in civilizatia si cultura Europeana. Daca 100 de persoane primesc dreptul de azil, ei se muta toti pe aceeasi strada si in acelasi oras, construiesc o moschee si vor urma toate obiceiurile natale, vor vorbi limba natala, vor avea un lider religios si vor aplica legile lor rudimentare. In asemenea conditii de multiculturalism si cu regulile politically correctness sansele ca societatea Europeana sa se pastreze ASA cum era sunt aproape inexistente.

  2. cu dedicatie pt # kondensatori

    iata ce va pregateste ue(SS)

    „breaking news ”

    European Commission,
    Directorate-General Home Affairs
    Final report
    July 2010
    STUDY ON THE FEASIBILITY OF ESTABLISHING A MECHANISM FOR THE RELOCATION OF BENEFICIARIES OF INTERNATIONAL PROTECTION

    la pag 112 se scrie NEGRU PE ALB ca ROMANIA poate avea o populatie de

    215 milioane de oameni, mai exact 215,934,881.

    Total area EU27 (km2) = 237,500

    Population EU-27 (1.1.2008 Eurostat) = 21,565,119

    Density = 90.80

    Population capacity calculated at density threshold = 215,934,881

    Adjusted: positive capacities only = 215,934,881

    Density distribution = 5.6 %

    https://static.mvlehti.net/uploads/2016/08/eu-com-final-report-relocation-of-refugees.pdf

  3. care este SINGURA tara din UE care o sa scape de migranti ?

    MALTA (traiasca cavalerii de malta)

    cine se ocupa de INTEGRAREA MIGRANTILOR ?

    IEZUITII (traiasca iezuitii)

    REFUGEE JESUIT SERVICE

    http://oim.ro/en/what-we-do/programs/581-assisted-voluntary-return-and-reintegration-avrr-program

  4. JRS Romania Association

    https://jrsromania.org/en/despre-noi/

    asa ca peste 10 ani o sa fim ca in franta / uk / italia – umar la umar cu arabii

  5. MALTA va avea ZERO emigranti din cei redistribuiti cu atata nonsalanta de merkelina et co

    Table 12: Density distribution at threshold of 1000

    Country Population Population capacity calculated at
    EU-27 density threshold
    Austria 8,282,984 75,587,016
    Belgium 10,584,534 19,943,466
    Bulgaria 7,679,290 104,230,710
    Cyprus 778,684 8,471,316
    Czech Rep 10,287,189 68,578,811
    Denmark 5,447,084 37,646,916
    Estonia 1,342,409 43,657,591
    Finland 5,276,955 332,723,045
    France 63,623,209 486,376,791
    Germany 82,314,906 274,539,094
    Greece 11,171,740 120,785,260
    Hungary 10,066,158 82,933,842
    Ireland 4,312,526 65,687,474
    Italy 59,131,287 242,131,713
    Latvia 2,281,305 62,718,695
    Lithuania 3,384,879 61,615,121
    Luxembourg 476,187 2,109,813

    MALTA 407,810 -91,810

    Netherlands 16,357,992 25,168,008
    Poland 38,125,479 274,571,521
    Portugal 10,599,095 81,472,905
    Romania 21,565,119 215,934,881
    Slovakia 5,393,637 43,451,363
    Slovenia 2,010,377 18,262,623
    Spain 44,474,631 460,307,369
    Sweden 9,113,257 440,850,743
    UK 60,781,352 184,038,648
    EU-27 495,270,075 3,833,702,925

  6. Country – Population – Population
    EU-27 capacity
    Austria – 8,282,984 – 75,587,016
    Belgium – 10,584,534 – 19,943,466
    Bulgaria – 7,679,290 – 104,230,710
    Cyprus – 778,684 – 8,471,316
    Czech Rep. – 10,287,189 – 68,578,811
    Denmark – 5,447,084 – 37,646,916
    Estonia – 1,342,409 – 43,657,591
    Finland – 5,276,955 – 332,723,045
    France – 63,623,209 – 486,376,791
    Germany – 82,314,906 – 274,539,094
    Greece – 11,171,740 – 120,785,260
    Hungary – 10,066,158 – 82,933,842
    Ireland – 4,312,526 – 65,687,474
    Italy – 59,131,287 – 242,131,713
    Latvia – 2,281,305 – 62,718,695
    Lithuania – 3,384,879 – 61,615,121
    Luxembourg – 476,187 – 2,109,813
    Malta – 407,810 – -91,810
    Netherlands- 16,357,992 – 25,168,008
    Poland – 38,125,479 – 274,571,521
    Portugal – 10,599,095 – 81,472,905
    Romania – 21,565,119 – 215,934,881
    Slovakia – 5,393,637 – 43,451,363
    Slovenia – 2,010,377 – 18,262,623
    Spain – 44,474,631 – 460,307,369
    Sweden – 9,113,257 – 440,850,743
    UK – 60,781,352 – 184,038,648
    EU-27 – 495,270,075- 3,833,702,925

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.