Camera Deputaților a adoptat legea prin care se interzice utilizarea radarelor din autovehicule care nu au înscrisurile Poliţiei şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile

Camera Deputaţilor a reexaminat, marţi, ca urmare a unei decizii a CCR, proiectul referitor la circulaţia pe drumurile publice, stabilind că se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu au înscrisurile Poliţiei şi nu sunt amplasate în locuri vizibile.

Pentru proiectul de lege s-au înregistrat 186 voturi ‘pentru’, 21 ‘împotrivă’ şi 7 abţineri.

Astfel, conform prevederilor adoptate, „dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale Poliţiei Rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale Poliţiei Rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive de către poliţişti care nu poartă uniforme cu înscrisuri şi însemne distinctive şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

A fost eliminată prevederea potrivit căreia, pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 puncte-amendă, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.

Această lege pune bază pe prevenţie, a afirmat deputatul PNL Florin Roman.

Deputatul USR, Ionuţ Moşteanu, a precizat că USR a votat împotriva proiectului de lege.

„A rămas o parte din ideea iniţială şi poliţiştii îi vor prinde mai greu pe vitezomani. (…) Încercaţi şi aţi reuşit printr-un vot să puneţi botniţă, frână Poliţiei. Dacă doreaţi să faceţi prevenţie, puteaţi să puneţi radare în puncte fixe, să faceţi campanii de conştientizare şi să faceţi infrastructură”, a motivat Moşteanu.

Deputatul PSD, Adrian Solomon, a afirmat că proiectul este bun, având în vedere că, în prezent, poliţiştii se transformă în „vânători de oameni”.

„Este prima lege votată de Parlament cu privire la circulaţia pe drumurile publice. Din 2002, Poliţia a făcut aceste reglementări. (…) Ei nu văd în acest cod de circulaţie decât un mod de a-i vâna pe oameni. Nu pun accent pe prevenţie. Poliţiştii se transformă, nici mai mult şi mai puţin, în vânători de oameni. Umblând cu tot felul de maşini neinscripţionate nu facem prevenţie, ci vânătoare de oameni”, a susţinut Solomon.

Camera Deputaţilor este for decizional.

În vara anului trecut, după ce primise aviz negativ de la Guvern, a fost adoptat proiectul de lege privind modificarea Codului rutier, în sensul în care maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 – 1.000 de metri înainte, pe sensul de mers. De asemenea, se arăta că maşinile cu radar trebuie să fie inscripţionate vizibil, dar şi poziţionate vizibil, iar dispozitivele radar de tip pistol să nu poată fi folosite la mai mult de 10 metri de maşina de poliţie.

Deputatul PNL, Florin Roman, unul dintre iniţiatorii proiectului, susţinea, la vremea respectivă, că radarele nu sunt interzise, aşa cum a apărut în spaţiul public, ci doar acele radare care nu sunt în locuri vizibile. Co-iniţiator al proiectului, deputatul PSD Cătălin Rădulescu a arătat, la rândul său, că modificarea Codului rutier este una necesară.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. În noiembrie, CCR a admis parţial sesizarea lui Klaus Iohannis.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea