Bombardierele ruseşti intrate în spaţiul aerian al Estoniei se îndreptau spre capitala Tallin, potrivit comandantului forţei operative NATO care monitorizează spaţiul aerian baltic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Acţiunea provocatoare a aviaţiei ruse în Estonia a fost mult mai gravă decât s-a spus la nivel oficial la început, întrucât cele trei bombardiere MiG-31 ar fi putut ameninţa capitala estonă Tallin în cazul în care NATO nu ar fi acţionat, a relatat luni seara media ucraineană Dialog, citând portalul Defense One, specializat în probleme militare, transmite Agerpres.

Intruziunea din 19 septembrie a avioanelor ruseşti în Estonia a fost mult mai profundă decât au lăsat să se înţeleagă autorităţile locale. Cele trei MiG-31 au pătruns mai mult de 10 kilometri în adâncimea teritoriului estonian, aparent îndreptându-se spre capitala ţării, Tallin.

Acest aspect a fost menţionat de colonelul NATO, Gaetano Farina, comandantul forţei operative care monitorizează spaţiul aerian baltic, într-un interviu acordat publicaţiei Defense One.

Colonelul Gaetano Farina, comandantul Escadrilei 32 aeriene a Italiei, a declarat reporterilor că incidentul a fost mai grav decât o interceptare similară din luna august. În ultima lor incursiune, venind dinspre uscat, bombardierele ruseşti au dat impresia că se îndreaptă spre Tallin, cu intenţii necunoscute. Avioanele MiG nu transportau bombe – un factor decisiv în decizia forţelor NATO de a nu deschide focul -, dar erau înarmate cu rachete aer-aer, a afirmat colonelul Farina.

În mai multe declaraţii, autorităţile estone au afirmat că bombardierele au intrat în Estonia dinspre mare şi au rămas în spaţiul aerian cel mult 12 minute.

Lucrurile s-au derulat într-o ordine obişnuită, a comentat colonelul Farina. „Există antrenamente pe care le facem aproape în fiecare zi”, a spus el, calificând reacţia piloţilor italieni drept „foarte profesionistă”. „Şi piloţii ruşi păreau imperturbabili şi chiar au salutat italienii din cabina de pilotaj”, a adăugat colonelul.

Această intruziune a stârnit îngrijorare mult dincolo de ţările baltice. Ministrul de externe al Estoniei, vorbind săptămâna trecută la Naţiunile Unite în New York, a calificat această mişcare drept „scandalosă”.

Înalţi oficiali din Polonia şi Republica Cehă, şi chiar preşedintele SUA, Donald Trump, au declarat că forţele armate ale NATO ar trebui să doboare avioanele ruseşti care încalcă spaţiul aerian al ţărilor din blocul nord-atlantic. Ministerul apărării din Estonia a afirmat că ar putea proceda într-un asemenea mod, în funcţie de ameninţare.

În urma unei consultări de urgenţă în cadrul NATO, în baza Articolului 4 a Tratatului Atlanticului de Nord, la solicitarea Estoniei, guvernul italian a acceptat să prelungească desfăşurarea bateriei antiaeriene SAMP/T până în primăvara anului viitor, când este programat ca italienii să părăsească baza aeriană Amari. Radarul terestru al acestui sistem mobil poate localiza aeronave inamice la o distanţă de peste 200 de mile marine şi le poate ataca până la 93 de mile distanţă cu două lansatoare mobile de rachete, fiecare transportând câte patru rachete Aster 30, conform Defense One.