Bihoreanul: Schema prin care primarii din județul lui Bolojan ocolesc restructurările pe care premierul se străduiește să le impună

Bihorul a devenit în discursul premierului Ilie Bolojan „exemplu de manual” pentru reforma administrației publice locale. „Doar 2% dintre angajații primăriilor au trebuit restructurați, restul organigramelor erau deja eficiente”, a spus premierul, propunând modelul întregii țări. Bihoreanul a descoperit, însă, că această performanță nu e neapărat rezultatul unei administrații perfecte, ci și al unui artificiu ingenios. În loc să concedieze personal, zeci de primari și-au mutat oamenii pe statele de plată ale ACoR Bihor – Asociația Comunelor din România. Contribuabilii le plătesc aceleași salarii, doar că acum apar la capitolul „bunuri și servicii”.

De curând, pe fondul controverselor privind reforma administrativă, Guvernul a publicat simulările unei reduceri cu 40% și 45% a organigramelor primăriilor. Rezultatele au arătat Bihorul drept „premiant”: la o reducere de 40%, ar dispărea doar 53 de posturi din 16 primării – adică 2% dintre cele peste 3.100 de posturi ocupate. Chiar și în scenariul de 45%, ar fi desființate doar 72 de posturi din 22 primării. Spre comparație, în Galați sau Argeș ar trebui tăiate 16-17% din posturi, iar în Alba, Constanța ori Iași 11-12%.

Edilii din Bihor au făcut tăieri succesive de posturi, dar „performanța” maschează o altă realitate. În loc să-și reducă efectiv personalul, multe primării au găsit soluții ingenioase pentru a arăta bine în statistici, dar păstrând aceiași oameni. O asemenea soluție poartă numele ACoR – Asociația Comunelor din România.

Schema ACoR

Pe scurt, „clubul comunelor din România” este o organizație de drept privat declarată de utilitate publică în 2008, finanțată din cotizațiile membrilor, care promite edililor locali consultanță administrativă, cursuri pentru funcționari și lobby pentru modificări legislative.

Filiala bihoreană avea inițial doar un rol de reprezentare, fără niciun angajat.

Lucrurile s-au schimbat când la conducerea filialei a ajuns primarul din Pomezeu, Ioan Șora, liberal. Primul pas a fost să facă un serviciu de audit public intern, speculând obligaţia primăriilor de a fi auditate o dată la 3 ani (OUG 75/1999). Cum multe comune nu-și permit un auditor permanent, soluția de a apela la ACoR a fost comodă și perfect legală: Codul administrativ permite autorităților locale să colaboreze prin asociații de dezvoltare intercomunitară sau alte organizaţii „de utilitate publică”, pentru activități precum control, audit, inspecție, urbanism sau cadastru.

Apoi, ACoR a mai deschis un robinet – serviciul de urbanism, exploatând lipsa specialiștilor din comune. Decât să trimită fiecare dosar la Direcția Arhitect Șef a CJ Bihor, unde procedura durează doar 5 zile și este gratuită, primarii de comune au preferat să mai plătească niște angajați, sub cupola Asociației Comunelor.

Bani după bani

Prețul pentru aceste servicii nu e deloc simbolic: administrațiile locale plătesc lunar între 1.500 și 4.000 lei pentru audit și tot atât pentru urbanism, sumele fiind separate de cotizațiile anuale.

Aceste tarife nu au la bază calcule economice clare, ci au fost stabilite unilateral de asociație. Nu există documente justificative care să arate cum s-au fixat costurile și cum se compară acestea cu cheltuielile pe care primăriile le-ar avea dacă și-ar organiza singure aceste servicii. Or, conform legii, cheltuirea banului public ar trebui să respecte principiile de eficiență, eficacitate și economicitate.

De exemplu, Primăria Holod achită 1.500 lei pentru servicii de audit, Câmpani plăteşte 2.430 lei pentru audit şi tot atât pentru urbanism, Ciumeghiu achită 2.640 lei pentru audit intern şi 1.980 lei pentru urbanism, în timp ce Pietroasa, Dobreşti şi Sânicolau Român plătesc doar pentru audit câte 3.240 lei. Hidişelu de Sus plăteşte doar 1.500 lei pentru audit, însă virează, lunar, câte 7.400 lei pentru servicii de urbanism.

Asociaţia condusă de Ioan Şora a dat lovitura, însă, mai recent, cu un alt serviciu, cel „administrativ”, care permite edililor să angajeze personal pe ACoR şi să-i plătească pe bază de facturi „servicii administrative”. Costurile nu sunt deloc de neglijat: comuna Tulca, de pildă, plătește 5.700 lei pe lună (echivalentul unui salariu mai modest), Avram Iancu 36.000 lei lunar (banii pentru 3 angajați), Mădăras 52.500 lei (salariile a 4-5 funcționari), iar Hidişelu de Sus deţine recordul cu nu mai puțin de 63.500 lei (din acești bani anul trecut erau plătiți 9 oameni, dintre care, însă, 3 au plecat, conform primarului).

„Avem un şofer care lucrează pe camionetă, muncitorii cu care lucrăm pe utilajele Primăriei, electricianul care întreţine reţeaua de iluminat public… Dacă angajam firme, ne umflau facturile, cu transport, cu ore, cu manoperă. Aşa, avem oamenii noştri”, susține primarul Adrian Petroi.

Mai multe facturi, nu mai puțini angajați

La aceste sume se adaugă, desigur, şi cotizaţiile anuale de membru. În Bihor sunt 70 de primării comunale membre active, plătind anual între 1.000 și 1.900 lei, în funcție de mărimea UAT-ului.

Iar evoluția veniturilor ACoR arată cât a crescut, în timp, afacerea: de la 2 milioane lei în 2019, la peste 7 milioane lei în 2023 și 2024. Iar numărul angajaților Asociației a sporit de la 45 în 2019, 80 în 2024, la 92 în septembrie 2025.

Cu alte cuvinte, pe măsură ce organigramele primăriilor se subțiau formal, ACoR s-a umflat substanțial. Fără, însă, ca angajații primăriilor să-și schimbe cu adevărat locul de muncă, nici măcar fizic, ei activând de fapt tot în birourile de la primăriile comunale.

Iar avantajele nu se opresc aici: primăriile nu mai trebuie să organizeze concursuri pentru posturile vacante – proceduri lungi, publice și greu de controlat. Prin ACoR, edilii pot angaja direct oamenii de încredere, fără bătăi de cap, prezentând totul ca pe un serviciu cumpărat.

Rezultatul? Clientela politică primeşte funcţii, plătite tot din banii contribuabililor, doar că pe alte state de plată. Pe românește, reforma aplaudată la București s-a tradus în Bihor prin mai multe facturi, nu prin mai puțini angajați…

Citește integral pe Bihoreanul.