O femeie cu cetăţenie franceză va fi judecată în premieră pentru genocid la Paris / Este pasibilă de închisoare pe viaţă

Suspectată că a redus la sclavie o adolescentă din minoritatea yazidi în 2015, o femeie care a revenit din Siria va deveni prima franţuzoaică care va fi judecată pentru genocid la Paris, după respingerea apelului său, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Sonia Mejri, de 36 de ani, va fi nu numai prima franţuzoaică revenită din Siria care va compărea în Franţa pentru genocid asupra yazidi, minoritate etnico-religioasă kurdofonă, dar şi prima franţuzoaică care va fi judecată, la modul general, pentru această infracţiune pasibilă de închisoare pe viaţă, potrivit unor surse apropiate de dosar.

Fosta soţie a unui emir din gruparea Stat Islamic (SI) va fi judecată de asemenea pentru alte infracţiuni teroriste şi pentru complicitate la crime împotriva umanităţii. Ea va compărea în faţa unui tribunal special la Paris, la o dată care nu a fost încă stabilită.

„Nevinovăţia clientei mele va fi pronunţată de judecători”, în cadrul procesului, a reacţionat unul dintre avocaţii săi, Nabil Boudi.

Un judecător de instrucţie antiterorist a dispus iniţial acest proces, în septembrie 2024, pentru Abelnasser Benyoucef, un emir al grupării SI, şi fosta sa soţie, Sonia Mejri, suspectându-i că au redus la sclavie, în primăvara lui 2015, o adolescentă yazidi în vârstă de 16 ani.

Benyoucef „ştia că prin cumpărarea” adolescentei şi „supunerea ei la lipsire de libertate, la violuri repetate şi privaţiuni grave, participa la atacul condus de SI împotriva comunităţii yazidi”, a justificat magistratul.

Sonia Mejri a fost prezentată ca o „garantă a lipsirii de libertate” a tinerei yazidi. Ea avea asupra ei cheia apartamentului şi purta o armă pentru a o descuraja să fugă, potrivit ordonanţei de punere sub acuzare consultată de AFP.

Acuzarea îi reproşa în special „atingeri grave aduse integrităţii fizice şi psihice” a acestei adolescente, supusă la domiciliul său „la condiţii de existenţă de natură să antreneze distrugerea” comunităţii sale.

Însă Curtea de Apel din Paris a infirmat parţial, în ianuarie, acest ordin, estimând că pentru a reţine împotriva cuiva crima de genocid sunt necesare mai multe victime.

„Magistraţii Curţii de Apel nu au reuşit să se pună de acord asupra acuzaţiilor”, a spus avocatul Boudi, apreciind că acest lucru arată „fragilitatea şi slăbiciunea acuzării”.

În mai, Curtea de casaţie – cea mai înaltă jurisdicţie judiciară franceză – a considerat dimpotrivă că cineva poate fi urmărit pentru genocid chiar dacă nu a vizat decât „un singur membru al unui grup care face obiectul unui plan concertat ce încearcă distrugerea sa totală sau parţială”.

Camera de instrucţie a aprobat la începutul lui iulie inculparea pentru genocid, după care Curtea de casaţie a dat undă verde definitiv procesului pe 1 octombrie.

Violenţele sexuale au fost utilizate de jihadiştii SI ca arme pentru a distruge rezistenţa yazidi şi a institui un climat generalizat de frică. Este atestată în special înfiinţarea de târguri pentru sclave sexuale.

Mărturia victimei este în centrul acestui dosar. Avocatul său, Romain Ruiz, nu a dorit să facă niciun comentariu în acest stadiu. Găsită de anchetatori, ea a afirmat că a fost sechestrată timp de peste o lună în primăvara lui 2015 în Siria şi că nu a putut nici să bea, nici să mănânce, nici să facă duş fără permisiunea Soniei Mejri.

Ea o mai acuză pe aceasta că a fost violentă cu ea şi că era la curent cu faptul că soţul ei o viola zilnic.

Mărturia ei se face ecoul a numeroase rapoarte ale asociaţiilor care descriu strategia SI pentru a-i ataca pe yazidi, între care organizarea de târguri de sclave sau formarea unui „departament al prăzilor de război”.

Sonia Mejri a contestat orice infracţiune legată de tânăra yazidi, afirmând în cursul anchetei că soţul ei era „proprietarul” fetei şi că nu avea „niciun drept” asupra ei.

„Apărarea şi-a înmulţit recursurile. Licra este mulţumită că acest proces pentru genocid poate avea loc în cele din urmă”, a precizat Ilana Soskin, avocată a asociaţiei.

Vizat de un mandat de arestare şi prezumat mort din 2016, Abdelnasser Benyoucef ar trebui să fie judecat şi el pentru genocid şi crime împotriva umanităţii, precum şi pentru infracţiuni teroriste.