Bătălia pentru schimbare din Moldova. Maia Sandu urmează să mute. Socialiștii vor un premier care nu vorbește românește

Președinta Maia Sadu a încercat să pună în dificultate legislativul de la Chișinău prin propunerea lui Igor Grosu, pornind de la premiza că Parlamentul are doar două opțiuni: fie să voteze în favoarea candidatului său, fie să se întoarcă la Curtea Constituțională „pentru a vedea ce spune în privința alegerilor parlamentare anticipate”.

Președinta Republicii Moldova, care provine din zona democrației liberale, se confruntă cu o majoritate parlamentară formată din Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) și platforma Pentru Moldova din care fac parte foștii democrați și Partidul Şor.

Învestirea lui Igor Grosu a eșuat fără niciun vot, fiindcă deputaţii din majoritatea parlamentară de stânga au părăsit sala plenului, iar preşedintele Legislativului a închis şedinţa din lipsă de cvorum.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Planul președintei Sandu ar fi fost să fie un vot împotrivă, dar, oricum, Grosu în prima sa declarație a precizat că  formațiunea pro-prezidențială pe care o conduce este gata în continuare să-și asume guvernarea „pentru a gestiona criza pandemică și pentru a declanșa alegeri parlamentare anticipate”, potrivit Europa Liberă.

Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Platformei Dreptate și Adevăr, Alexandru Slusari, a declarat joi dimineață că eşuarea învestirii Guvernului „este un circ regizat şi realizat” de PSRM-ŞOR şi Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) din care provine Maia Sandu: ”nici PAS, formaţiunea Maiei Sandu, nu a vrut să voteze pentru propriul Guvern, în speranţa de a provoca alegeri anticipate”.

Obiectivul urmărit de șefa statului moldovean nu era, deci, să câștige voturile pentru favoritul ei, Igor Grosu, ci să epuizeze procedurile constituționale pentru a a dizolva cât mai repede actualul parlament despre care spune că este cel mai corrupt din istoria recentă a micii republici de peste Prut.

De altfel, încă din campania electorală, Maia Sandu a promis că după câștigarea alegerilor va face totul pentru a dizolva a actualul Parlament „în care unii deputați au reușit să se vândă deja de câteva ori”.

Între timp, joi înainte de prânz, după ce a fost constatată absența cvorumului și eșuarea învestirii ca premier al președintelui interimar PAS, Igor Grosu, majoritatea parlamentară formalizată, sintagmă folosită în Constituție și-a reluat ofensiva pentru numirea propriului prim-ministru.

Această majoritate, PSRM-Grupul pentru Moldova, a mai avut o candidată, în perisoana Marianei Durleșteanu, care a a lucrat o perioadă alături de Dinu Patriciu la Rompetrol, dar care s-a retras brusc acum zece zile printr-un anunț pe Facebook.

Pe fondul acestei retrageri, în absența unui candidat al majorității parlamentare în acel moment, președinta Maia Sandu, l-a nominalizat pe Igor Grosu, numire validată de Curtea Constituțională.

Miercuri seara, socialiștii au mai sesizat odată Curtea Constituțională, reclamând primului decret al Maiei Sandu, din 27 ianuarie, referitor la nominalizarea Nataliei Gavriliță în funcția de premier. PSRM insistă că îndemnul lui Gavriliță către deputați de a nu-i acorda votul de încredere, cu scopul de a declanșa alegeri anticipate, ar echivala cu „refuzul public al candidatului de a mai deține respectiva calitate”.

În acest moment se pot contabiliza două eșecuri în votarea unui prim-ministru al R. Moldova, ceea ce, teoretic vorbind ar trebui să deschidă calea spre alegeri anticipate. Dar socialiștii găsesc nișe prin care să-și conserve majoritatea în legislativ și să o țină pe Maia Sandu fără pârghii de manevră.

Astfel, socialistul Corneliu Furculiță, președintele fracțiunii parlamentare a PSRM, spune că majoritatea parlamentară formalizată se opune dizolvării Legislativului și insistă pentru desemnarea lui Vladimir Golovatiuc drept candidat pentru funcția de premier:

„Dizolvarea poate opera doar dacă inactivitatea îi este imputabilă Parlamentului, nu și dacă îi este imputabilă altor autorități publice și actori politici. În cazul în care candidatul majorității va fi în imposibilitatea de a deține respectivul statut, în caz de renunțare și/sau alte situații de forță majoră, majoritatea parlamentară va identifica și va înainta în regim prioritar, imediat, un alt candidat pentru funcția de prim-ministru”

Este prima data în istoria R. Moldova când la funcția de premier este desemnat un candidat care nu vorbește limba română, după cum scrie DW.

Vladimir Golovatiuc are 58 de ani, este ambasador al R. Moldova la Moscova de anul trecut, profesor universitar, absolvent al Universității „A.Jdanov” din Leningrad.

Bătălia care urmează se va da doar parțial la vedere, sub pretextul procedurilor, dar în spatele ușilor închise vor fi presiuni de toate felurile pentru a împiedica anticipatele.

Sursa foto: Vladimir Golovatiuc / Facebook